Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

O familie cu doi adulți câștigă în medie lunar circa 1.300 euro, deci își permite o locuință de 70.200 euro dacă o cumpără din fonduri proprii, respectiv 62.400 euro, dacă apelează la un credit

locuinta - mutare

Foto: Nick White / Mood Board / Shutterstock Editorial / Profimedia

În articolul anterior am văzut că deținerea unei case nu implică în mod automat bogăție sau independența financiară. 90% din averea românilor este concentrată în imobiliare și depozite bancare sau numerar, având o diversificare foarte redusă și costuri enorme de oportunitate din cauza alternativelor nefructificate.

Problema esențială este că muncim pentru bani, sau ne împrumutăm de la bănci, pentru a cheltui pentru pasive care NU produc, în loc să-i investim în active care produc. Astfel, rămânem blocați într-o capcană a sărăciei, precum un șoricel care aleargă încontinuu pe roată. Conform cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică, o familie medie din România alocă doar 0,5% pe educație și numai 0,3% către investiții. Cheltuim de 8 ori mai mult pe băuturi și alcool, de 10 ori mai mult pe hoteluri restaurante și cafenele, de 11 ori mai mult pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, de 25 de ori mai mult pentru locuința noastră și utilități, și de 42 de ori pentru hrană. 

Ce înseamnă toate acestea? Nu avem independența financiară! De multe ori, singura sursă de venit este salariul de care suntem dependenți, iar atunci când acesta scade sau este pierdut din cauza șomajului, ne blocăm, deoarece nu avem investiții diversificate care să producă pentru noi.

Conform cifrelor publicate de Banca Națională a României, apetitul românilor pentru credite imobiliare a fost foarte ridicat în ultimii ani înainte de pandemie. Astfel, în perioada 2015-2019 media anuală a creditelor imobiliare contractate de populație s-a ridicat la 13 miliarde de lei, mai mult decât nivelul cumulat din 2007 și 2008 la un loc, când s-a înregistrat cea mai mare bulă imobiliară din România. Asta deși populația României a scăzut cu aproximativ 3 milioane de locuitori în ultimul deceniu, din cauza emigrării. Se pare că nu am învățat nimic din recesiunea precedentă, cu excepția riscurilor împrumuturilor în valută, de care românii au început să fugă precum dracul de tămâie. Astfel, creditele imobiliare contractate în valută au ajuns să reprezinte doar 5% din totalul împrumuturilor, comparativ cu 90% în urmă cu un deceniu.

Denominarea creditelor în moneda în care câștigi venitul este un lucru bun. Problema apare altundeva: majoritatea celor care intră în bancă pentru contractarea unui împrumut imobiliar întreabă: care este creditul maxim la care mă încadrez?

Fundamental, întrebarea este greșită. Mai întâi, ar trebui să ne întrebăm: câtă casă îmi permit? Deci, care este valoarea maximă a locuinței pe care mi-o permit, având în vedere veniturile familiei.

Răspunsul este următorul: înmulțește veniturile familiei x 5 ani, din care scazi 10% dacă locuința este cumpărată prin fonduri proprii, respectiv 20% dacă se contractează un împrumut. Conform Institutului National de Statistică, salariul mediu net la nivel național este de 3.150 lei. Practic, aceasta înseamnă că, în medie, o familie cu doi adulți câștigă lunar aproximativ 1.300 euro, ceea ce înseamnă că își permite o locuință de 70.200 euro dacă achiziția este făcută prin fonduri proprii, respectiv 62.400 euro, dacă locuința se cumpără printr-un credit

Iată câteva reguli pe care trebuie să le iei în considerare:

- Consideră doar veniturile stabile, pe care știi că poți să te bazezi pe termen lung. Deci, nu considera bonusuri temporare, pensia părinților sau vânzarea unor active

- Rezerva de 10%, respectiv 20% este necesară pentru evenimente neprevăzute sau cheltuieli superioare. Aceasta poate ajunge până la 30%, sau chiar 40%, dacă ai mai mult de 2 copii, probleme de sănătate în familie, un job mai riscant sau cu venituri care fluctuează puternic de la un an la altul.

Cât îmi permit? O întrebare pe care orice compărător înțelept o ridică cu responsabilitate. Sunt convins că te întrebi cât îți permiți atunci când cumperi haine, încălțăminte, o vacanță sau o mașină. De ce să nu te întrebi același lucru atunci când faci poate cea mai importantă tranzacție din viața ta, cumpărarea unei locuințe.

În episodul următor o să vorbim despre diferența dintre prețul și valoarea unei locuințe. Prețul îl poate vedea oricine, dar valoarea o înțelege doar cumpărătorul înțelept.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dan check icon
    Posibil ca ,autorul nu cunoaste realitatea din teren in privinta salariilor din Romania !-- Cine castiga 1300 euro pe luna , in afara de cei din IT ? Cand majoritatea angajatilor mai ales cei dinn privat ,au salariul minim pe economie ! Mai coborati pe Pamant ,de pe Luna stimate autorule !
    • Like 1
    • @ Dan
      Momentul acela cînd nu înțelegi ce citești, dar ai pretenția că le știi pe toate.... mai citește odată articolul, poate te lămurești. Ori, dacă e prea obositor, du-te direct la rîndul ăsta „o familie cu doi adulți câștigă lunar aproximativ 1.300 euro”.
      Te-ai prins acum?
      • Like 0
    • @ Dan
      Felicitari, domnule Dan, macar sa nu tacem din gura cand se afirma enormitati!
      • Like 0
  • Locuinta e un bun necesar, problemele apar cand ne cumparam prea multa locuintza si nu mai raman bani pt economisit si investit pt 30 de ani din viatza. O locuinta prea mare venitului va fi nu doar o rata prea mare dar si loc de prea multa mobila, prea mari facturi, impozite, reparatii etc etc. O distributie potrivita ar fi ca 30% din venit sa fie catre cheltuielile cu casa, 15-20% cu mancarea, 10% distractii, 10% transport, 10% economisit etc.
    O alta problema intalnita in jur la familiile romanesti e ca isi iau casa dupa gura lumii si nu dupa puterea proprie.
    Si o alta problema vazuta des in comunitatea romaneasca (dar mai putin des de cand sunt in strainatate) e ca romanii isi cheltuie mare parte a venitului pe distractii si nu isi dau seama: mancare gatita acasa e necesitate dar restaurant e distractie, alcoolul si tutunul iar sunt distractii, tv si cablu iar, bauturile (in afara de apa) nu sunt necesitate, a 20 a pereche de blugi e distractie, machiajele iar etc. - toate astea sunt o presiune media si publicitatii si de fapt putem fi fericiti cu putin.
    Un alt lucru nu discutat in Romania dar in alte tari e ceva normal e extra venitul. Cand salariul nu ajunge pt nevoile zilnice, nu e nicio rusine sa mai cautam alte surse de venit (side hustle) - de la babysitting, gradinarit si crescut animale, cusut, zugravit etc. munca de jos nu e rusine cat e bine facuta.
    • Like 2
  • Românii au o inteligență practică nativă. De aia e cam greu să-i păcălim cu scheme de investiții alambicate in bursa de valori când ei văd cu ochiu liber că prețul imobiliarelor are un singur sens și anume în sus la fel ca și celelalte prețuri referitoare la traiul zilnic. In toate emisiunile tv autorul încearcă să ne bage la cap că nu e bine să investim în imobiliare pentru că acest tip de investiții au și costuri colaterale de parcă investițiile la bursă nu ar avea , consultanții financiari costă și nu puțin ca să nu mai spun că orice venit se impozitează. De asemenea autorul pleacă de la ideea greșită că bursa ca mijloc de venit pentru investitor mai ales pentru unul care investește pe 30 de ani comparativ cu un credit imobiliar asigură doar creșteri de parcă capitalismul nu funcționează pe principiul boom @ bust. Să le explice autorul atunci zecilor de investitori la bursă care si-au pierdut toată agoniseala la criza din 2009 ca să nu mai spun că unii s-au sinucis cum e cu creșterile la bursă. Nici acum la 12 ani unele titluri nu au recuperat pierderile de atunci.
    • Like 1
  • Poate n-ar fi stricat, pentru corectitudine, sa mentionati numele lui Robert Kiyosaki atunci cand ati mentionat "cursa soarecelui".....
    • Like 2


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult