Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio
Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.
O nouă linie de metrou a fost inaugurată la New York. Lucrările, coordonate de românul Michael Horodniceanu
În prima zi a lui 2017, la New York a fost inaugurat primul tronson al unei noi linii de metrou. Lucrările la linia care trece pe sub Second Avenue și pe care new-yorkezii și-o doresc încă din anul 1919 sunt coordonate de un român, Michael Horodniceanu.
Peste 4 miliarde de euro a costat primul segment al magistralei care va ajunge, cel mai devreme în 2029, la o lungime de 14 kilometri. Deocamdată, porțiunea proaspăt inaugurată măsoară 3 kilometri, iar pe ea vor circula în jur de 200.000 de călători.
Până acum, singura linie care ajungea în estul Manhattanului era Lexington Avenue Subway, care devenise cea mai aglomerată din SUA cu 1,3 milioane de călători zilnic.
Noile stații de metrou au WiFi și un sistem de control al climei și au fost construite fără stâlpi de susținere pentru a oferi o senzație de deschidere.
Zece ani au durat lucrările la primul tronson al celei mai noi linii de metrou de la New York. Acestea au fost coordonate de inginerul de origine română Michael Horodniceanu, președintele MTA Capital Construction.(Foto: Yana Paskova/Getty Images)
În timpul lucrărilor de construcție a noii linii de metrou, Michael Horodniceanu a botezat mașina care săpa tunelul de sub Manhattan după nepoata sa (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
Primul tronson al noii linii de metrou are 3 kilometri, costurile acestuia ridicându-se la 4 miliarde de dolari (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
În final, noua linie de metrou va măsura 14 kilometri și va fi terminată cel mai devreme în anul 2029. (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
Autoritățile estimează că aproximativ 200.000 de călători vor circula zilnic pe tronsinul inaugurat la 1 ianuarie (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
Primele planuri pentru noua linie de metrou ce trece pe sub estul Manhattanului au fost făcute în 1919. (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
O instalație de artă creată de Jean Shin decorează stația 63rd St. - Lex Q de pe noul tronson de metrou inaugurat la New York (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
Noile stații de metrou vor avea WiFi și un sistem de control al climei. Au fost construite fără stâlpi de susținere pentru a da o senzație de deschidere (Foto: Yana Paskova/Getty Image)
Acum un secol, când a fost prima dată propus proiectul, se estima că va costa 86 de milioane de dolari (Foto: Yana Paskova/Getty Image)
Până acum, linia care ajungea în estul Manhattanului era Lexington Avenue Subway care devenise cea mai aglomerată linie din SUA, fiind folosită de 1,3 milioane de călători zilnic. (Foto: Yana Paskova/Getty Image)
Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?
Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.
Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.
În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.
Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.