Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio
Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.
O nouă linie de metrou a fost inaugurată la New York. Lucrările, coordonate de românul Michael Horodniceanu
În prima zi a lui 2017, la New York a fost inaugurat primul tronson al unei noi linii de metrou. Lucrările la linia care trece pe sub Second Avenue și pe care new-yorkezii și-o doresc încă din anul 1919 sunt coordonate de un român, Michael Horodniceanu.
Peste 4 miliarde de euro a costat primul segment al magistralei care va ajunge, cel mai devreme în 2029, la o lungime de 14 kilometri. Deocamdată, porțiunea proaspăt inaugurată măsoară 3 kilometri, iar pe ea vor circula în jur de 200.000 de călători.
Până acum, singura linie care ajungea în estul Manhattanului era Lexington Avenue Subway, care devenise cea mai aglomerată din SUA cu 1,3 milioane de călători zilnic.
Noile stații de metrou au WiFi și un sistem de control al climei și au fost construite fără stâlpi de susținere pentru a oferi o senzație de deschidere.
Zece ani au durat lucrările la primul tronson al celei mai noi linii de metrou de la New York. Acestea au fost coordonate de inginerul de origine română Michael Horodniceanu, președintele MTA Capital Construction.(Foto: Yana Paskova/Getty Images)
În timpul lucrărilor de construcție a noii linii de metrou, Michael Horodniceanu a botezat mașina care săpa tunelul de sub Manhattan după nepoata sa (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
Primul tronson al noii linii de metrou are 3 kilometri, costurile acestuia ridicându-se la 4 miliarde de dolari (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
În final, noua linie de metrou va măsura 14 kilometri și va fi terminată cel mai devreme în anul 2029. (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
Autoritățile estimează că aproximativ 200.000 de călători vor circula zilnic pe tronsinul inaugurat la 1 ianuarie (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
Primele planuri pentru noua linie de metrou ce trece pe sub estul Manhattanului au fost făcute în 1919. (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
O instalație de artă creată de Jean Shin decorează stația 63rd St. - Lex Q de pe noul tronson de metrou inaugurat la New York (Foto: Yana Paskova/Getty Images)
Noile stații de metrou vor avea WiFi și un sistem de control al climei. Au fost construite fără stâlpi de susținere pentru a da o senzație de deschidere (Foto: Yana Paskova/Getty Image)
Acum un secol, când a fost prima dată propus proiectul, se estima că va costa 86 de milioane de dolari (Foto: Yana Paskova/Getty Image)
Până acum, linia care ajungea în estul Manhattanului era Lexington Avenue Subway care devenise cea mai aglomerată linie din SUA, fiind folosită de 1,3 milioane de călători zilnic. (Foto: Yana Paskova/Getty Image)
Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.
De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.
O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia
Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.