Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

O nouă procedură pentru declarația la Fondul de mediu. Formularul se depune și în perioada când nu se datorează vreo sumă

În Monitorul Oficial nr. 288 a fost publicat Ordinul Ministerului Mediului nr. 591/2017 prin care se reglementează o nouă procedură de depunere a declarației la Fondul de mediu. 

Din punct de vedere declarativ se impune depunerea acestei declarații și în perioada când nu se datorează o obligație – declarându-se suma zero, respectiv lunar, trimestrial sau anual în funcție de plătitor și tipul obligație pentru care se datorează obligația la fondul de mediu. Pentru fiecare dintre aceste perioade depunerea declarație se va face până în data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale.

Consultați actul normativ clik aici!

În cazul obligațiilor fiscale cu termen de declarare şi de plată trimestrial, sumele de plată se completează în declaraţiile privind obligaţiile la Fondul pentru mediu aferente lunilor martie, iunie, septembrie şi decembrie a anului respectiv (de exemplu: ecotaxa, aplicată pungilor şi sacoşelor pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obţinute din resurse neregenerabile, obligaţiile de plată aferente perioadei ianuarie-martie ale anului de referinţă se înscriu în declaraţia lunii martie ale anului de referinţă, cu termen de declarare până la data de 25 aprilie inclusiv ale anului de referinţă).

În cazul obligaţiilor fiscale cu termen de declarare şi de plată anual, sumele de plată se completează la Declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu aferentă lunii decembrie a anului respectiv (de exemplu: pentru contribuţia de 100 lei/tonă, datorată de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, obligaţiile de plată aferente perioadei ianuarie-decembrie ale anului de referinţă se înscriu în declaraţia lunii decembrie ale anului de referinţă, cu termen de declarare până la data de 25 ianuarie inclusiv ale anului următor anului de referinţă).

La datele privind cantităţile de deşeuri inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale în coloana „Cantitatea ajuns la depozitul de deşeuri (tone)“ se înscrie cu cifre arabe, în tone, totalul cantităţilor de deşeuri inerte şi de deşeuri nepericuloase încrediţate de către terţi în vederea eliminării finale prin depozitare în luna de raportare.

Termenele de declarare a obligaţiilor la Fondul pentru mediu:

1. lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, pentru obligaţiile reprezentând:

a) o contribuţie de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase;

b) taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă;

c) începând cu 1 ianuarie 2017, taxele încasate pentru deşeurile inerte şi nepericuloase ;

d) o contribuţie de 2% din valoarea substanţelor clasificate prin acte normative ca fiind periculoase ;

e) o contribuţie de 2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase şi/sau a materialelor;

f) o taxă de 0,3 lei/kg, aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri.

2. lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru:

   a) cantităţile de ambalaje introduse pe piaţa naţională;

   b) cantităţile de anvelope noi şi/sau uzate introduse pe piaţa naţională şi cantităţile gestionate, ;

   c) cantităţile de echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţa naţională, ;

   d) cantităţile de baterii şi acumulatori portabili introduse pe piaţa naţională:

Notă : am prescurtat denumirea obligației tinând cont că sumele au o un mod specific de determinare ținând cont de realizarea sau nerealizarea țintelor de mediu – colectare/reciclare/valorificare.

3. trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care s-a desfăşurat activitatea, pentru obligaţiile de plată reprezentând ecotaxa, în valoare de 0,1 lei/bucată, aplicată pungilor şi sacoşelor pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obţinute din resurse neregenerabile.

4. semestrial până la data de 25 a lunii următoare semestrului în care s-a desfăşurat activitatea, pentru:

a) cantităţile de ambalaje introduse pe piaţa naţională pentru cantităţile de deşeuri de ambalaje reciclate şi cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate prin alte operaţiuni de valorificare decât reciclarea;

b) cantităţile de anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării introduse pe piaţa naţională pentru care operatorii economici autorizaţi conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate au preluat responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor anuale de gestionare şi cantităţile de anvelope uzate gestionate;

c) cantităţile de EEE introduse pe piaţa naţională pentru care operatorii economici autorizaţi conform prevederilor art. 25 alin. (6) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice au preluat responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor anuale de colectare şi cantităţile de DEEE colectate;

d) cantităţile de baterii şi acumulatori portabili introduse pe piaţa naţională pentru care operatorii economici autorizaţi conform prevederilor art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, au preluat responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor anuale de colectare şi cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectate;

5. anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv, pentru obligaţiile de plată aferente anului precedent, reprezentând:

a) taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile,

b) contribuţia de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare în mod individual;

c) contribuţia de 2 lei/kg anvelopă, pentru diferenţa dintre cantităţile de anvelope corespunzătoare obligaţiilor anuale de gestionare prevăzute în legislaţia în vigoare şi cantităţile efectiv gestionate;

d) contribuţia de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare,

e) contribuţia de 100 lei/tonă, datorată de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea efectiv depozitată şi cantitatea reprezentând 85% din cea depozitată în anul anterior;

   f) contribuţia de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite de legislaţia în vigoare, şi cantităţile efectiv valorificate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile;  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult