Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Oana Gheorghiu, după incendiul de la Matei Balș: „Dacă nu construim spitale modulare și nu profesionalizăm echipele de mentenanță, vom tot avea astfel de incidente”

Incendiu la Matei Bals

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

De la izbucnirea crizei Covid vorbim despre numărul de paturi disponibile în spitale și în secțiile de terapie intensivă. Însă, pentru ca siguranța pacienților să nu fie pusă în pericol, ar trebui să vorbim despre numărul de instalații de oxigen și despre calitatea instalațiilor electrice, spune Oana Gheorghiu, cofondatoarea Dăruiește Viață. 5 pacienți cu Covid și-au pierdut vineri viața într-un incendiu la Institutul Matei Balș, într-un incendiu care amintește de cel petrecut la Spitalul din Piata Neamț nu cu multă vreme în urmă.

„Dacă am fi fost un pic conștienți de ce înseamnă paturi de terapie intensivă am fi putut anticipa aceste situații. De fapt, noi am tot spus că paturi de terapie intensivă nu înseamnă niște paturi înseamnă, în primul rând, niște instalații de gaze medicale și electrice, instalații care dacă nu sunt făcute cum trebuie și sunt improvizate reprezintă un mare pericol.

Dacă noi ținem bolnavi care au nevoie de oxigen pe secții care nu sunt de terapie intensivă, atunci riscurile sunt și mai mari, pentru că, cu siguranță, folosim niște improvizații, nu avem prize suficiente și atunci mai punem niște prelungitoare”, a declarat Oana Gheorghiu pentru Republica.

„Peste 90% din spitale nu au avize ISU”

O altă problemă asupra căreia atrage atenția este personalul de mentenanță insuficient pregătit. „Personalul tehnic din spitalele din țara asta, și o spun cu responsabilitate, este foarte slab pregătit. Pentru că este foarte prost plătit. Oamenii aceia câștigă 2.500-3.000-3.500 de lei pe lună. Ce fel de inginer de top să ai într-un spital care să vină să accepte un astfel de salariu? Câtă vreme nu schimbăm aceste lucruri, vom mai vedea astfel de situații”, avertizează ea.

Câte spitale din această țară sunt, în opinia sa, sigure pentru pacienți? „Mi-e foarte greu să spun asta, dar, dacă știm că peste 90% dintre spitale nu au avize ISU, răspunsul este evident”, subliniază Oana Gheorghiu.

În condițiile în care multe unități sanitare românești sunt vechi de peste 50 de ani, singura soluție este construirea de spitale modulare, care să funcționeze până când  vor fi ridicate spitale adevărate. Dăruiește Viață, care a ridicat de la zero primul spital de oncologie pediatrică din România, a construit deja un spital modular la Elias și a demarat un proiect similar la Piatra Neamț, în beneficiul unității sanitare afectate de incendiu.

„Există acești bani europeni, noi, ca ONG, nu avem dreptul să primim acești bani, nu suntem eligibili, deși suntem capabili să construim repede și bine astfel de spitale. Am cerut Ministerului Fondurilor Europene să ne permită să accesăm astfel de fonduri. Am primit un răspuns halucinant, că nu există argumente care să dovedească că avem capacitatea să facem spitale. Sperăm ca noul ministru al Fondurilor Europene să deschidă ochii și să vadă că este nevoie de implicarea societății civile și să permită ONG-urilor să devină eligibile. Dar cred că, pe termen scurt, ministerul, autoritățile locale ar trebui să construiască astfel de spitale, care pot funcționa 5-10 ani, dacă sunt bine făcute, până reușește România să construiască spitale adevărate.

Spitalele modulare sunt ieftine, rapid de făcut și poți să asiguri în ele circuite exact ca în vestul Europei. În plus, trebuie schimbat cu totul felul în care se face mentenanța în spital. Trebuie schimbată paradigma, dacă nu profesionalizăm echipele de mentenanță, vom tot avea astfel de incidente”, a mai spus Oana Gheorghiu.

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat după incendiul de la Matei Balș că va face o prioritate din construirea unor noi spitale.

„S-au construit mall-uri, clădiri de birouri, nu s-au construit spitale. Asta vom face noi la Ministerul Sănătății. Pe termen scurt putem să ne asigurăm că nu vor mai fi incendii. Clădirile spitalelor sunt un lung șir de improvizații”, a spus Vlad Voiculescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Drespre ce profesionalism să vorbim la personalul din spitale , când pentru un post de infirmier se de șpagă în jur de 1500 de Euro și pentru unul tehnic ( electrician etc....) peste 2000 ???
    • Like 0
  • Oxigenul intretine viata dar si arderea,focul, valvataia. In Romanica a inceput un fel da batalie 'care-pe-care' intre foc si viata, miza comuna fiind Oxigenul. Dacă pe vesticul hrănit mura în gura, precum o găină mecanica fericita, îl poate ucide plictisul de a nu putea sa cheltuie, pe roman îl omoară aeroterma, soba, poleiul și țuica din găinat. Acum, în vechime și în vecii vecilor Amin.
    • Like 0
  • Filbert check icon
    Pina sa construim spitale modulare, trebuie sa construim spitale. De ce am construi spitale cind studiile de fezabilitate sint mult mai rentabile si expira repede?!...
    • Like 2
    • @ Filbert
      Delia MC Delia MC check icon
      ..."singura soluție este construirea de spitale modulare, care să funcționeze până când vor fi ridicate spitale adevărate."
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult