Închiderea școlilor și surogatul „școlii online” lasă asupra copiilor sechele de nevindecat. Oana Moraru: „Sunt ca niște lupi în cușcă… Eu mă simt absolut depășită”

Foto: Getty Images

Ratei ridicate a analfabetismului funcțional din România i se va adăuga, după închiderea școlilor, analfabetismul social. Este cea mai gravă consecință a pandemiei asupra sistemului de educație, crede Oana Moraru, consultant educațional și fondator al școlii Helikon. „Nu există lucru mai grav din punct de vedere social și emoțional decât lipsa de interacțiune în curtea școlii, decât jocul negociativ, tranzacțional”, a explicat ea în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Din cauza crizei sanitare, mulți dintre copiii care au început în urmă cu doi ani grupa mică au pierdut aproape un an și jumătate de învățământ preșcolar și, odată cu el, achiziții importante. 

„Sunt ca niște lupi în cușcă. I-am văzut revenind în grădinițe, am văzut copii din familii foarte responsabile. E atât de evident că nu au lucrat în anii preșcolarității pe atenție voluntară, pe limbaj, că eu mă simt absolut depășită, deși profesional știu ce trebuie făcut, să pot să recuperez la grupa mare ce s-a pierdut în doi ani. Există niște ferestre de oportunitate între 0-6 ani. După, copilul poate fi ajutat, dar doar remedial. Are nevoie de un profesor atât de luminat, încât să lucreze și pe problemele lui din spate”, a declarat Oana Moraru.

Statul în casă poate duce la probleme de echilibru, care apoi se pot traduce în dificultăți de citire și transcriere de pe tablă. Timpul excesiv în fața ecranelor accentuează deficitul de atenție. Auzul fonematic, care se educă în clasa pregătitoare, nu poate fi dezvoltat așa cum trebuie în zgomotul de fond al lecțiilor de pe Zoom. 

„Nu mai vorbesc de gimnaziu când ar trebui să se formeze capacitatea copilului de a pune raționamente în vorbire, mai mult de două-trei raționamente”, a spus Oana Moraru. 

„Copilul din mediul rural este, în medie, cu un an și jumătate în urmă față de copilul din mediul urban”

Cel mai mult au pierdut copiii din mediile dezavantajate. „Sunt studii care arată că copilul din mediul rural este, în medie, cu un an și jumătate în urmă față de copilul din mediul urban. Peste acest copil s-a mai adăugat un an jumate, e cu trei ani în urmă. Psihologia spune că, dacă un copil are o întârziere de mai mulț de doi ani, el dă în tulburare de comportament. Dacă decalajul dintre vârsta mentală și vârsta cronologică ajunge la 2 ani lui îi trebuie terapie. Oricum aveam nevoie să recuperăm mulți copii din România. Noi nu avem cum să avem învățământ remedial, nu cred că ne imaginăm cât de sumbră e realitatea”, a atras atenția Oana Moraru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp