Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O nouă generație părăsește România. Este valul familiilor încă tinere care caută școli pentru copiii lor

Copil în aeroport

Foto: Getty Images

Primul val de români care au părăsit țara a fost al oamenilor muncitori și fără studii. S-au dus pentru un venit mai decent, cu prețul multor sacrificii familiale.

Al doilea val de români care au părăsit țara a fost al profesioniștilor - cu studii medii și superioare - și al studenților. S-au dus pentru condiții de muncă mai bune. Au căutat, de data asta, decența mediului de lucru.

Al treilea val de români care au părăsit țara este al familiilor cu autonomie profesională și financiară peste medie. S-au dus pentru medii sociale mai organizate și împlinire profesională la alt nivel.

S-au dus de lehamitea imposturii politice și a iluziilor despre lupta împotriva corupției. 

Al patrulea val de români pleacă acum. Este valul familiilor încă tinere, stabilizate economic și profesional, oarecum împăcate cu metehnele balcanice, corupte și birocratice ale autorităților. Se duc din alt motiv. Se duc să caute școli pentru copiii lor.

S-a plecat de foame. S-a plecat din umilința locului de muncă. S-a plecat pentru alte perspective în carieră. Acum se pleacă fiindcă nu mai avem școli.

O să fie un val șocant de oameni care s-au implicat aici din toată inima, au ieșit la proteste, au luptat pentru medii mai curate în comunicare, educație, parenting, afaceri. Măcar pentru ce urma pentru copiii lor. Oameni care s-au implicat civic și care nu mai au energie. Nu mai au speranța reformelor. Dintre toate, școala a rămas cea mai nereformată instituție. Lumea se schimbă cu o viteză uluitoare, iar noi încă le cerem tinerilor de 18 ani să comenteze, la bac, ”Moara cu noroc”.

Știu zeci de cazuri concrete în jurul meu, de familii care atât mai caută. Viitor și educație pentru copiii lor.

Ce se întâmplă acum la nivel politic și decizional în România este prăbușirea speranței generațiilor între 30 și 40 de ani, educate, cu copii mici la școală.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • o sinistră impostoare...această duamna Oana este apropităreasa unei școli private de prostit părinții cu bani....copii semianalfabeți într-o curte betonată 8-20...răcnind contra 800 euro/lună....!??!
    • Like 1
  • Mihai D. check icon
    Foarte bun articolul. Din pacate ! Singurul argument care justifica schimbarea dramatica din societate si care NU are mare legatura cu statul (are CEVA legatura, dar nu mare) este depopularea satelor in majoritatea statelor din Europa, inclusiv in US of A. Este un fenomen care a inceput mai pregnant prin anii 90 si s-a accelerat prin anii 2000 odata cu penetrarea internetului chiar si in ultimul cătun (prin intermediul smart-phones si cu abonamente scazute). Tanărul care se naștea la sat , se ducea cu vaca, dadea cu sapa, taia lemne, ara. Odata cu internetul, el a vazut cu tanarul la oras se duce in club, la terase, se imbraca frumos (si accesibil), etc. Si s-a intrebat: el de ce nu ? De ce sa stai la vaci si sa sapi cand poti sa vinzi in Lidl sau sa lucrezi in constructii si sa pleci cu 3.000 lei acasa, ceea ce nu castiga toata familia lui impreuna ? Si pe buna dreptate. In State este la fel ; zone intregi in Mid-America au fost depopulate caci văcarii n-au mai vrut sa fie văcari. Internetul a.popularizat calea EASY ! Asta este un trigger foaaaaaaarte puternic, mult mai puternic decat un sistem de invatamant corect/puternic/destept/bine articulat, pentru ca acest sistem, daca ar fi implementat, inseamna MUNCA. Munca se opune notiunii de EASY. Intr-un sistem de educatie slab/prost, asa cum este de fapt al nostru, nu trebuie sa MUNCESTI,pentru ca il poti frauda ; copiere la examene, spaga la profesori, etc, etc. Eu cred ca axa mult mai importanta de-a lungul careia tara noastra s-a schimbat in rău nu este invatamant bun vs invatamant prost, ci munca mai multa vs munca mai putina ! Asta este cauza. Invatamantul prost este doar un efect al acestei cauze. Culmea este ca (ou-gaina), doar cu un sistem de invatamant bun re-cultivi spiritul muncii in noua generatie. Dupa mintea mea, invatamantul ar trebui re-clasificat ca prioritate nationala, iar presedintele sa considere introducerea invatamantului ca fiind FORMAL de siguranta nationala . Acest lucru ar avea consecinte juridice foarte mari, in sensul ca oamenii care vor fi dovediti- cu probe solide bineinteles- ca isi bat joc de el, sa fie judecati si incadrati ca si cei care fac rau cu intentie tarii (precum cei care dau foc la rafinarii, otravesc sisteme de aductiune a apei, etc), adica tradatori de tara. Poate suna extrem, dar la ora asta daca un.profesor spune prostii la clasa, de exemplu ca Pitagora a lucrat la CFR, nu exista nici o lege care sa-l pedepseasca ASPRU pentru ca influienteaza mintile copiilor cu lucruri neadevarate. Nu exista raspundere PERSONALA in fata legii; exista mustrare 1 data, mustrare a 2-a oara, 10% din salariu si eventual dat afara. Asta nu este suficient. Cine crede ca oamenii trebuiesc "motivati" doar cu "carrot" gresesc la fel de mult ca cei care cred ca trebuiesc educati doar cu "stick". Este "stick & carrot" in acelasi timp. Profesorii trebuiesc platiti corect (minim 3.000 lei net in mana), dar si trasi la raspundere aspru.
    • Like 1
  • Eram convins ca politicienii sunt un fel de genii malefice care isi fac calcule cinice. Ce vedem in schimb este felul in care isi taie propria craca de sub fund.
    Nici nu era nevoie sa ne ofere spectacolul asta macabru, Romania oricum imbatraneste si sangereaza oameni capabili care plateau aventurile politicienilor., asa ca eram condamnati indiferent daca politicienii manufactureaza crize sau nu.
    Cand esti in pericol sa ramai fara oameni si automat fara bani, tu faci taman invers sa accelerezi esuarea statului? Deci am impresia ca suntem atacati de rusia, nu inteleg nimic!
    • Like 2
  • Ciprian check icon
    Am plecat din România acum ~6 ani, profund scârbit de corupția din jur, prostia politicienilor și apatia societății civile pentru schimbare.

    Nu a fost deloc ușor, însă a fost cea mai bună decizie luată de mine până acum.

    Nu există termen de comparație între România și o societate funcțională (ca Olanda, unde locuiesc). Chiar dacă, odată cu trecerea timpului, am realizat că țara perfectă nu există și că fiecare loc are problemele lui, diferența de nivel este incredibilă.

    România este o țară care te obosește fizic și psihic... E o țară care te omoară, la propriu, mai rapid. (un copil născut în România are o speranţă de viaţă mai mică cu 6 ani faţă de media la nivel european!)
    • Like 2
  • Întrebarea este incotro pleacă acești oameni? Mai există pe undeva o oază de normalitate?
    • Like 1
    • @ Mona Turcitu
      spuzaru check icon
      Nu trebuie neaparat 100% normalitate, ceva intructiva mai normal este suficient incit sa motiveze pe multi...
      • Like 1
  • Mă recunosc în textul ăsta pt valul 4 (nici o legătură cu pandemia, decît că recunosc în masa amorfă de antivaxxeri încă un eșec al educației românești înăuntrul și înafara școlii). Chiar dacă am trecut de 40 ani, la prima ocazie de job potrivit pt mine și suficient pt întreținerea decentă a familiei (adică nu căpșunar, deh) am plecat, v-am că*at pe portofel, (ne)stimați politicieni cu sau fără „ochi albaștri”.
    • Like 5
    • @ Ionut Catalin Dimache
      ....acest text e scris parca de sufletul meu!!!!!
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon