Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Octavian, student la TU Delft, Olanda: Am foști colegi de liceu la Automatică, în România. Ei învață de 5-10 ori mai mult, nu ies din casă decât în weekend. La universitate în Olanda se pune accent pe aplicații practice

Octavian apolozan

Octavian Apolozan, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student în anul II la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Aflată în top 15 universități de inginerie și tehnologie, conform QS World University Rankings din 2020, TU Delft are peste 26.000 de studenți și peste 6.000 de angajați, personal didactic și de cercetare. 

Drumul lui Tavi către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a descoperit pasiunea pentru matematică și informatică.

„Încă de mic am fost atras de ideea de a studia în afara țării. Îmi imaginam că la facultate voi pleca în afară, iar în clasa a 12-a am luat decizia de a alege această cale”, povestește el într-un interviu pentru Republica. Chiar dacă și-a ales direcția de carieră mai târziu decât alți colegi, Tavi a excelat la multe materii în timpul anilor de liceu. „Am terminat „Mircea cel Bătrân” din Constanța, un liceu destul de greu, dar mi-a plăcut mereu să învăț, am avut doar 10”, adaugă el.

Admiterea la TU Delft: matematică, logică și gândire algoritmică

Pentru a ajunge student la TU Delft, Octavian a trebuit să treacă printr-un proces de admitere. „Am avut un examen de admitere structurat pe trei părți: matematică, gândire algoritmică și logică. Partea de matematică și logică putea fi pregătită din materiale oferite de universitate cu o lună înainte, dar gândirea algoritmică a fost provocarea reală, nefiind ceva la care te poți pregăti dinainte”, explică el.

Aflați și: 

În afară de examen, procedura de admitere a inclus și pregătirea unui dosar standard cu fișa matricolă și certificatul Cambridge. „Activitățile extrașcolare nu contează pentru admitere la TU Delft, ele m-au ajutat doar pe plan personal”, spune el. Nici nota de la examenul de bacalaureat nu a contat pentru admitere.

După admiterea din februarie și confirmarea locului în aprilie, Tavi s-a confruntat cu o problemă comună pentru studenții internaționali: găsirea unei cazări. „Am subestimat cât de greu e să găsești o locuință în Olanda. Abia în august am început serios să caut și am avut noroc să găsesc un loc unde să stau. Recomand ca chiar din ziua în care se primește decizia de admitere să fie căutată o cazare, pentru că e ceva foarte greu de găsit”, spune el. Tavi plătește 900 de euro pe lună pentru chirie și utilități, locuind cu alte două persoane. 

În ceea ce privește viața de student, el descrie un program flexibil și axat pe învățatul individual. „La Delft, orele sunt opționale, în afară de un proiect cu prezență obligatorie. Se pune mult accent pe studiul acasă și la bibliotecă. Dacă vii la cursuri fără să fi studiat înainte, nu vei înțelege mare lucru, deoarece cursurile sunt doar recapitulative”, explică. Preferă să își ia notițe în clasă, deși mulți colegi aleg uneori să se bazeze pe materiale pe suport electronic.

Foto: Robin Utrecht / Shutterstock Editorial / Profimedia

Primul an de facultate a fost o perioadă de adaptare.  „Totul era nou în primele luni, dar m-am acomodat bine. Limba engleză e foarte importantă. La facultatea aceasta sunt mulți români. Avem seri de fotbal sau ieșiri împreună, ceea ce face tranziția mai ușoară”, spune el.

„Cursul de algoritmi și structuri de date are o rată de promovare de doar 45%”

  • Cea cea mai mare provocare în anul I. „Cred că cea mai mare provocare a fost cazarea. Stând în Haga, unde mi-am găsit cazare, drumul până în Delft era obositor, mai ales când ploua sau era vânt. Celor interesați le-aș recomanda să se găsească o chirie cât mai devreme. Eu făceam 40 de minute cu bicicleta, ceea ce nu e ideal. În ceea ce privește facultatea, sunt unele materii mai grele De exemplu, cursul de Algoritmi și Structuri de Date are o rată de promovare de doar 45%, deci nu toată lumea reușește să-l treacă din prima. Deși sunt anumite cursuri mai dificile, cred că românii au un avantaj la matematică, pentru că multe dintre conceptele pe care le studiem aici sunt deja cunoscute din liceu în România.”
  • Organizarea anului universitar.. Anul este structurat în patru module, fiecare de opt săptămâni. Examenul se dă în săptămâna cinci și în săptămâna nouă, așa că trebuie să învățăm continuu. În anul doi, nu am avut examene de mijloc de semestru, ceea ce face totul mai ușor. Evaluarea se face de obicei printr-un examen final, dar sunt și activități care contează pentru notă. Cât privește vacanțele, acestea sunt foarte puține – doar câteva zile pentru Paște și iarnă. Trebuie să îți gestionezi bine timpul, altfel programul devine foarte încărcat. De obicei, am două sau trei examene pe lună, dar, în general, în ultimul semestru a fost mai puțin stresant.”  Despre cum își împarte timpul între studiu și muncă Octavian spune că el a ales să dea meditații copiilor care vor să vină la Delft. „Asta îmi dă mai mult control asupra timpului meu și îmi oferă posibilitatea să învăț mai mult.” Are colegi care lucrează part-time, unii din anul întâi.
  • Ce l-a surprins în Olanda. „Olanda e minunată pentru că toată lumea se deplasează cu bicicleta. Totul este construit pentru bicicliști, iar orașele nu sunt aglomerate de mașini. Vremea poate fi un minus, deoarece sunt multe zile mohorâte, dar eu personal nu am probleme cu ploaia. Un alt aspect interesant este atitudinea pozitivă a olandezilor. Chiar dacă pot părea mai rezervați, sunt foarte prietenoși.”
  • Socializare.. „Am avut noroc să cunosc studenți internaționali și am închegat o echipă diversă, cu oameni din Spania, Croația, Ucraina, Olanda, Norvegia și Suedia. În anul întâi ne întâlneam frecvent, găteam mâncăruri din țările noastre și ne distram împreună. Acum, în anul doi, am observat că fiecare și-a găsit grupul său, axându-se mai mult pe naționalitate.”

Foto: Robin Utrecht / Shutterstock Editorial / Profimedia

„Nu am știut să gătesc înainte să ajung aici”

„Niciodată n-am știut să gătesc înainte să ajung aici,” a spus el, amintindu-și de începuturile sale în bucătărie. A realizat rapid că mâncarea luată din oraș poate fi costisitoare, așa că a început să experimenteze gătitul acasă. În același timp, a învățat să își organizeze hainele, deoarece a realizat că nu mai are pe cineva care să facă acest lucru pentru el.

Călătoriile singur au devenit o parte esențială a experienței sale. „A trebuit să învăț să plec la aeroport și să călătoresc cu avionul singur,” a spus el. „Aceste experiențe m-au făcut să mă simt liber, dar și responsabil în același timp.” 

Foto: Robin Utrecht / Shutterstock Editorial / Profimedia

Computer Science la TU Delft vs. Automatică în Politehnica București. „Mi se pare că la Automatică li se dă foarte multă materie care în Olanda ori se ignoră, ori ni se arată pur și simplu aspectul practic”

O comparație între a studia la TU Delft și Facultatea de Automatică și Calculatoare din Universitatea Politehnică București? „Am foști colegi de liceu și prieteni care studiază la Facultatea de Automatică și Calculatoare în București. Chiar și eu am aplicat la Automatică. În preadmitere, la admitere n-am mai fost, bineînțeles. Dar știu că ei învață, cred, de 5-10 ori mai mult decât mine. Ei ies afară doar în timpul weekend-ului. Dacă ies și în weekend. Adică, e foarte intensiv. Dar, pe de altă parte, chiar dacă învață atât de mult, mi se pare că ce învață ei este ceva foarte teoretic. E ceva foarte clasic pentru România. Adică, teorie peste teorie peste teorie. Și foarte rar chiar aplică cumva teoria aia, sau fac un anumit proiect. Adică li se dă foarte multă materie de învățat. Și la ce folosești.... o să folosești. Dar tu trebuie să o înveți. În Olanda am făcut o groază de chestii teoretice, dar cel mai mult am făcut aplicații practice. Da, mi se pare că la Automatică li se dă foarte multă materie care la noi, de exemplu, ori se ignoră, ori ni se arată pur și simplu aspectul practic. Pentru că nu e necesar să înveți absolut tot. Sau ni se spune că, dacă vrem să învățăm, avem lectură separată, dar e opțional și nu ești forțat”, descrie Octavian.

„Ni s-a spus că, chiar și cu progresele AI-ului, va exista întotdeauna o nevoie de programatori”

În timp ce în România au început să apară, în acest an, tot mai multe informații despre companiile de IT care dau afară sute de angajați, odată cu dezvoltarea spectaculoasă a inteligenței artificiale, Octavian spune că în Olanda „asta deja s-a întâmplat de mai multă vreme”.

„Aici la universitate ni s-a spus că, chiar și cu progresele AI-ului, va exista întotdeauna o nevoie de programatori.” Tânărul a explicat că, în ciuda temerilor legate de pierderea locurilor de muncă, credința lui în necesitatea cunoștințelor fundamentale rămâne puternică. „Trebuie să știm să verificăm informațiile pe care AI-ul ni le oferă, să fim critici și să ne asumăm responsabilitatea.”

Pentru tinerii care își doresc să devină studenți la TU Delft, Octavian are câteva sfaturi: „Trebuie să îți placă cu adevărat ceea ce faci, nu doar să le spui părinților că îți place.” El a subliniat și importanța echilibrului între studiu și viața socială: „Trebuie să te bucuri de aceste momente, pentru că tinerețea nu durează o veșnicie.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult