„Foarte puțini se mai întorc acasă...” Cum poți ajunge student în Olanda și ce îi motivează pe tinerii români să rămână acolo. Recomandările unui consilier educațional

Foto: Peter Horree / Alamy / Profimedia

Olanda a devenit de ani buni o destinație apreciată de către studenți din întreaga lume, iar din ce în ce mai mulți tineri români au ales să își continue studiile acolo. Calitatea ridicată a educației, taxe de studiu reduse, comparativ cu alte state, multe programe predate în engleză, accentul pe abordarea practică, colaborarea strânsă cu companiile, ceea ce crește oportunitățile de angajare - sunt doar câteva din motivele pentru care Olanda apare în opțiunile tinerilor pentru studiul în străinătate.

„Olanda oferă cel mai bun raport calitate-preț”, spune Lia Hâncianu, consultant educațional, fondatoare Student Consulting. Taxele de școlarizare aici sunt accesibile, în jur de 2.500 de euro pe an, datorită subvențiilor guvernamentale care acoperă diferența față de costul real de aproximativ 9.000 de euro, 

Dar care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi pentru a deveni student în această țară? Și ce îi face pe acești tineri să decidă să rămână, lăsând în urmă casa și familia?

Sistemul educațional din Olanda se distinge prin abordarea sa duală, care oferă două opțiuni pentru studenți: research universities și universități de științe aplicate (applied sciences). Acest model are influențe puternice din sistemul german, fiind introdus pentru a răspunde nevoilor pieței muncii, explică Lia Hâncianu (foto). În timp ce universitățile de tip research urmează modelul tradițional internațional, orientat spre teorie și cercetare, universitățile de științe aplicate pun accent pe practică și colaborarea directă cu angajatorii. Aceasta asigură studenților un an de practică garantată într-o companie din domeniul lor, contribuind astfel la o pregătire mult mai adaptată cerințelor pieței muncii.

„O componentă la applied sciences este faptul că există mai puțină teorie în curriculumul școlar și mai multe studii de caz și proiecte pe care lucrează studenții. Un alt plus este că în momentul în care ei își fac curriculumul, se consultă cu angajatorii din domeniul respectiv, pentru a vedea care e necesitatea lor pe piața locurilor de muncă, ce caută ei de la un absolvent în viitor. Și în funcție de asta fac curriculumul universitar. De exemplu, cei de la Fontys University of Applied Sciences ne explicau că ei acum își fac curriculumul pentru următorii ani și poartă deja discuții în prezent cu angajatorii pentru a înțelege ce nevoi au ei și pentru a putea adapta curriculumul școlar”, a explicat consultantul educațional.

Pregătirea începe din clasa a IX-a, admiterea - în clasa a XII-a 

Tinerii care doresc să urmeze studiile universitare în Olanda trebuie să știe că procesul de admitere începe din clasa a XII-a. În cazul unor universități admiterea se deschide la 1 octombrie și se închide la 15 ianuarie, ceea ce înseamnă că aplicanții trebuie să fie pregătiți încă de la începutul anului școlar. Pentru universtățile mai competitive, aplicațiile trebuie să fie trimise până de Crăciun, recomandă Lia Hâncianu. Există și universități care au deadline-uri de aplicare în martie, mai, aprilie și chiar și iunie.

„Este recomandabil să începi pregătirea din clasa a IX-a,” afirmă Hâncianu, subliniind importanța planificării timpurii. Primul pas este alegerea unei specializări clare, deoarece Olanda oferă o gamă vastă de programe de studiu în limba engleză, de la psihologie, design și arhitectură, la informatică, medicină și business. După Marea Britanie, Olanda este a doua țară europeană cu cele mai multe programe de studiu în limba engleză, iar acest lucru oferă tinerilor români oportunități educaționale diverse.

„Trebuie să-mi știu specializarea exactă, pentru că pe baza ei îmi voi face planul de acțiune și strategia de admitere,” explică ea. Identificarea domeniului de interes devine esențială pentru construirea unui dosar solid de admitere. Este important ca, pe parcursul anilor de liceu, elevul să urmeze activități extracurriculare relevante pentru specializarea sa, deoarece acestea vor juca un rol important în procesul de selecție.

Universități de stat cu taxe accesibile

Un alt aspect unic în sistemul educațional olandez este faptul că majoritatea universităților sunt de stat, având taxe de școlarizare similare. „Taxa de circa 2.500 de euro pe an este valabilă la aproape toate universitățile,” spune Hâncianu. Aceasta este o veste bună pentru părinți, deoarece costurile de educație în Olanda sunt mult mai accesibile în comparație cu alte țări, precum Marea Britanie sau SUA.

Foto: Koen van Weel / AFP / Profimedia

După stabilirea specializării și alegerea universităților, este important ca liceenii să înțeleagă formula de admitere a fiecărei instituții. Unele universități se bazează doar pe medii, în timp ce altele pot solicita examen de admitere, eseuri motivaționale sau activități extracurriculare specifice. „Ei pun accent doar pe activitățile care au legătură cu domeniul de aplicare,” subliniază Hâncianu. De exemplu, dacă un elev aplică la informatică, activitățile de tip dezbateri sau actorie nu vor cântări în procesul de admitere, dar îi vor folosi în dezvoltarea sa personală.

Planul de acțiune trebuie să fie detaliat și bine structurat, ținând cont de materiile importante pentru admitere, de note și de pregătirea pentru examenele necesare. „Clasa a XII-a este un an în care aplici, nu e un an în care te pregătești pentru admitere,” precizează Lia Hâncianu, subliniind că pregătirea trebuie să înceapă cât mai devreme. Astfel, elevii au timp să se dezvolte constant, fără a fi presați să finalizeze toate cerințele pe ultima sută de metri.

„Cu cât începi mai devreme și pui focus pe asta, cu atât rezultatele tale vor fi mai bune,” punctează consultantul educațional..

Foto:  Alamy / Profimedia

Documentația și examenele pentru admiterea în Olanda

„Se solicită foaia matricolă, adeverința de studiu cu materiile și mediile din clasa a 9-a până în a 11-a,” explică Hâncianu. Universitățile vor să vadă detalii despre materiile studiate și media generală, dar în unele cazuri se vor uita și la mediile la anumite materii, în funcție de specializarea pentru care se aplică.

Pe lângă foaia matricolă, aplicația include un CV în format europass, care să menționeze activitățile extracurriculare, relevante pentru domeniul de studiu. De asemenea, este obligatoriu un certificat de limba engleză, fie Cambridge Advanced, IELTS Academic, fie TOEFL iBT. „Atenție mare la examenul de engleză! Examenele de engleză se dau doar în clasa a XI-a sau în a XII-a. Dacă dai examenul de engleză în a X-a sau a IX-a, nu este valabil pentru admitere în străinătate. Chiar dacă Cambridge-ul e valabil, teoretic, toată viața. Pentru admitere e valabil doar 2 ani”, a explicat reprezentanta Student Consulting. 

Universitățile pot solicita și scrisori de recomandare de la profesori, dar și un eseu motivațional, prin care aplicantul explică de ce este potrivit pentru programul ales și care sunt motivele sale de a studia la universitatea respectivă.

Cele mai competitive universități olandeze

În funcție de universitate, pot exista și examene standardizate pentru admitere. De exemplu, universitățile tehnice precum TU Delft și TU/e Eindhoven cer examene de admitere la specializări precum informatica. Acestea au un număr limitat de locuri, astfel încât doar cei care se clasează printre primii 200-500 – în funcție de numărul de locuri - sunt acceptați.

Pentru a ajuta elevii să se pregătească, Student Consulting colaborează cu ambasadori – studenți din anii mai mari, care oferă informații și îndrumare pentru susținerea examenelor. „Ambasadorii îi pregătesc pe elevi, le explică structura examenului și fac pregătirea pe materia respectivă,” spune consultantul educațional. Cele două universități menționate se numără printre cele mai competitive universități tehnice din Olanda, ambele fiind recunoscute pentru programele lor de inginerie și informatică.

În domeniul de business, universitățile olandeze de top sunt Erasmus University Rotterdam și University of Amsterdam, iar pentru psihologie, aceleași instituții sunt foarte căutate. Pe de altă parte, pentru științe politice, Tilburg University este o opțiune de top. „Business-ul și informatica sunt cele mai căutate specializări în Olanda,” a observat Hâncianu. Sunt însă și universități de stat în Olanda unde pentru admitere nu se cere „mai nimic”, condiția fiind doar promovarea examenului de bacalaureat.

Foto: Ramon van Flymen / AFP / Profimedia

Mai puțini studenți internaționali

În Olanda, discuțiile recente cu privire la reducerea numărului de studenți internaționali au devenit tot mai vizibile. După alegerile câștigate de partidele de dreapta, au apărut planuri de a limita accesul studenților internaționali, fie prin reducerea locurilor disponibile, fie prin transformarea programelor de studiu din limba engleză în limba olandeză, o strategie similară fiind deja aplicată în Danemarca.

Criza locuințelor pentru studenți

Olanda se confruntă, de asemenea, cu o criză severă a locuințelor pentru studenți, ceea ce face competiția pentru chirii extrem de acerbă, în special în orașele mari, precum Amsterdam și Rotterdam. În aceste orașe, chiriile variază între 750-800 de euro pentru un studio, dar pot ajunge și la 1.500 de euro pentru o cameră, din cauza ofertei limitate și a cererii mari.

Taxele de școlarizare pentru cetățenii UE rămân relativ accesibile în Olanda - aproximativ 2.500 de euro pe an - iar guvernul olandez oferă împrumuturi pentru acoperirea taxei, bani care pot fi returnați în 30 de ani. De asemenea, studenții care lucrează part-time pot accesa împrumuturi pentru costurile de trai, dacă sunt angajați legal. Cheltuielile cu mâncarea sunt estimate la 300-400 euro pe lună în Olanda, iar pentru alte costuri – telefon, ieșiri în oraș -, încă circa 100 euro pe lună.

• Noi recomandăm tot timpul undeva între 1.200 și 1.500 de euro pe lună, în medie, ca buget pentru un student în Olanda, spune Lia Hâncianu.

Foto: Ailike Creative / Panthermedia / Profimedia

Sprijin financiar de 400 euro pe lună

Olanda oferă studenților și un sprijin financiar sub forma unui ajutor social. Studenții pot primi până la 400 de euro pe lună, dacă venitul anual al părinților este sub un anumit plafon, care în general este de aproximativ 50.000 de euro, a punctat consultantul educațional. Acest plafon se poate modifica anual.

În plus, studenții au oportunitatea de a lucra part-time, mulți dintre ei începând să lucreze din anul doi, dar există și exemple de studenți care lucrează chiar din primul an. Salariile pentru joburile part time variază în general între 800 și 1.200 de euro pe lună.

Internship-uri

Internship-urile sunt garantate în cadrul programelor de applied sciences, dar nu întotdeauna sunt plătite. Universitățile olandeze oferă suport prin centre de carieră, care ajută studenții să-și pregătească CV-urile și să se pregătească pentru interviuri. Pentru cei din programele de research, internship-urile trebuie găsite pe cont propriu, iar universitățile oferă sprijin prin aceste centre pentru a maximiza șansele de succes.

Provocările studenților în străinătate 

Cu toate acestea, provocările întâlnite de studenți nu sunt doar legate de găsirea internship-urilor, ci și de adaptarea la un nou sistem și cultură, dezvoltarea abilităților de gestionare a timpului și mindset-ul necesar pentru a reuși într-un mediu academic competitiv. Studenții care nu reușesc să își dezvolte aceste abilități au tendința de a avea dificultăți, ceea ce contribuie la o rată destul de ridicată de abandon în unele universități olandeze, cum ar fi TU Delft, spune Lia Hâncianu, care călătorește lunar în străinătate pentru a intervieva studenții din campusurile universitare, pentru a afla direct de la aceștia ce provocări au. 

„Foarte puțini se întorc...”

După finalizarea studiilor, majoritatea tinerilor români aleg să rămână în străinătate. „Foarte puțini se întorc. Majoritatea tind să rămână în țara respectivă sau la nivel internațional, pentru că acolo deja s-au integrat și și-au făcut prieteni,” explică ea. Lipsa unor programe guvernamentale de atragere în țară a tinerilor care au studiat în afară și diferențele între salariile din România și cele din țări dezvoltate sunt factori care influențează această decizie.  În plus, tinerii care își finalizează studiile în Olanda sau în alte țări occidentale sunt adesea motivați să rămână acolo datorită oportunităților profesionale mai bune, stabilității economice, precum și calității mai ridicate a vieții. În Olanda și nu numai, aceștia pot găsi locuri de muncă bine plătite, cu condiții de muncă favorabile, inclusiv echilibrul între viața profesională și personală, spun consultanții. 

Totuși, unii angajatori din România încep să recunoască valoarea absolvenților de peste hotare. „În România sunt și firme care vor să angajeze în mod special tineri cu studii în străinătate, pentru că le recunosc valoarea”, menționează Hâncianu, evidențiind importanța abilităților personale și de gestionare eficientă a timpului, precum și a mentalității orientate spre soluții, pe care studenții le dezvoltă în mediul internațional.

Adaptarea și succesul în străinătate depind și de tipul de personalitate al fiecărui student. Cei introvertiți pot întâmpina dificultăți în a se integra și a-și construi o rețea socială, în timp ce studenții foarte extrovertiți pot neglija studiul în favoarea vieții sociale. „Dacă au și stres și nu știu să-și administreze stresul acolo, cei introvertiți tind să se interiorizeze foarte mult sau să nu facă față cu școala,” avertizează Hâncianu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp