Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ordonanța austerității lovește și mediul privat: impozitul pe dividende se mărește la 10%, pragul la IMM-uri scade la 250.000 de euro în 2025 și 100.000 de euro în 2026

bani

Prin Ordonanța de Urgență referitoare la măsurile fiscal-bugetare pentru 2025, guvernul Ciolacu 2 face o surpriză neplăcută și mediului de afaceri, majorând impozitul pe dividende de la 8 la 10 procente. Această prevedere nu a circulat în niciuna dintre variantele ordonanței austerității în zilele precedente și ea a apărut direct, fără vreo dezbatere publică prealabilă, în textul final al ordonanței, publicat acum pe site-ul Ministerului de Finanțe. 

Cităm din textul ordonanței: „Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu cota de impozit de 10% din suma acestora, impozitul fiind final”.

Și nu e singura măsură care va afecta mediul privat din România, o dată cu intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, căci ea mai vizează și eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.

Pragul la microîntreprinderi, care era până în prezent de 500.000 euro, scade la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 euro începând cu ianuarie 2026.

Textul ordonanței mai arată că aceste măsuri au rolul de a elimina inechitățile dintre diferitele categorii de contribuabili.

"De asemenea, prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu - 2025-2031 prezentat Comisiei Europene, Guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale care au între obiective ajustarea sistemului de facilităţi fiscale pentru principalele categorii de impozite şi taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar şi pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechităţi fiscale între diferite categorii de contribuabili".

Cu alte cuvinte, prin aceste măsuri fiscale apărute peste noapte în varianta finală a ordonanței austerității, se pare că mediul privat e chiar mai afectat decât cel bugetar, de la oamenii de afaceri luându-se acum mai mulți bani, în timp ce bugetarilor nu li dă acum nimic în plus. Măsurile vor genera cu siguranță multă nemulțumire în mediul privat din România, afectat oricum de evenimentele politice din ultimele luni. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ordonanța asta lovește DOAR mediul privat. Sistemul public nu pierde nimic, rămâne cu aceleași privilegii ca pana acum. Dacă auzeam ceva reduceri, tăieri, plata după performanțe, optimizare de număr ca urmare a digitalizarii era ceva. Asa, dezmățul continuă și pentru asta ciolacii bagă laba mai adânc în buzunarele celor care produc ceva în țara asta. Mizerabili....
    • Like 1
  • RazvanP check icon
    Știți că scăderea pragului pentru microintreprinderi este condiție în PNRR, da? Care a fost "negociat" de...?
    • Like 0
    • @ RazvanP
      Dumitru check icon
      Și eliminarea pensiilor speciale a fost jalon în PNRR ,introdus de...?,renegociat de... pesede&Co cu rezultatul?-aplicarea acestuia la Paștele cailor,deci se poate.
      • Like 1


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult