Europa vrea ca toate multinaționalele și companiile independente din statele membre să contribuie cu ”partea lor echitabilă” la redresarea economică. Foto: Getty Images

Sumele vor fi acordate pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apa și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, fară necesitatea de prezentare a documentelor justificative. Foto: Getty Images

În ce priveşte telemunca, s-a introdus prin Codul fiscal posibilitatea ca angajatorul să deconteze salariaţilor în telemuncă o sumă de până la 400 lei pe lună, fără să fie necesare documente justificative. Foto: Getty Images

Primele măsuri fiscal-bugetare ale noului guvern, incluse într-un proiect de ordonanță de urgență aprobat miercuri de guvern, indică principalele direcții pe care le va urma politica fiscal-bugetară anul viitor: consolidarea fiscală și menținerea sprijinului pentru mediul privat. Foto: Getty Images

Societățile comerciale care se confruntă cu probleme la încasarea facturilor vor beneficia, de anul viitor, de o îmbunătățire a condițiilor în care își pot deduce pierderile provenite din creanțele neîncasate de la clienți. (Foto: Antonio Guillen Fernández / Panthermedia / Profimedia)

Probabil că anul acesta deficitul bugetar va ajunge spre 10 la sută din PIB și va rămâne la niveluri relativ înalte în următorii 2 ani. Aceste niveluri relativ înalte creează îngrijorări și stimulează imaginația celor care se gândesc la soluțiile de reducere a excedentului de cerere al sectorului public. (Foto: Ditto / ImageSource / Profimedia)

O eventuală creștere a sarcinii fiscale nete prin cote progresive cu 20% - 30% ar genera venituri publice adiționale de maximum 0,2% - 0,3% din PIB, de aproximativ 40 de ori mai puțin decât deficitul public. Deci, nu rezolvă problema dezechilibrului fiscal. Foto: Inquam Photos / Alberto Groşescu

Cred că orice om din ţara asta, cât ar fi de naiv, ştie că 99% din veniturile obţinute din chirii nu sunt fiscalizate.

Deficitul bugetului național arată că, după primele șapte luni din 2020, statul a cheltuit cu 50 miliarde lei mai mult decât a încasat. Foto Guliver/Getty Images

Fiscul avertizează, fără să o spună direct, că este cu ochii pe toți contribuabilii persoane fizice care și-au determinat singure impozitul și contribuțiile sociale. Foto Facebook ANAF

Rămâne neclar dacă de această prevedere pot beneficia și cei care nu au fost obligați prin actele normative emise să își sisteze activitatea, însă aceasta le-a a fost redusă sever ca o consecință a restricțiilor impuse, cum este cazul hotelurilor. Foto Guliver/Getty Images

Statele afectate de pandemia de COVID-19 aruncă în luptă un arsenal de măsuri fără precedent, pentru a diminua efectele încă greu de cuantificat atât la nivelul populației cât, mai ales, în economia globală. Foto Guliver/Getty Images

Anul 2019 a fost mai puțin „bogat” în modificări fiscale decât anii anteriori, însă impactul generat de OUG 114/2018 a fost mult mai puternic din cauza anvergurii actului normativ și a modului surprinzător în care a fost adoptat: din scurt, fără consultări cu entitățile afectate și fără studii de impact. Foto Guliver/Getty Images

Fiecare companie sau intermediar va trebui să notifice tranzacțiile raportabile către autoritățile fiscale din țara sa. Ulterior, autoritățile fiscale din fiecare stat membru vor transmite aceste informații către o platformă dezvoltată la nivel european. (Foto Guliver/Getty Images)

Pe scurt, în baza acestor noi prevederi, un contribuabil aflat în situația unei duble impuneri, poate sesiza atât autoritățile române cât și autoritățile din Statul Membru implicat, pentru a lămuri chestiunea litigioasă creată. Din momentul sesizării, se declanșează o procedură de “negociere” între reprezentanții autorităților române și reprezentanții Statului Membru implicat.