Pacienții pentru care, toamna, cea mai banală răceală vine cu tot „pachetul”: tuse sâcâitoare pe timpul nopții, senzație de sufocare și șuierat din piept. Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu: „Exacerbările sunt confundate cu răceli”

Foto: Facebook/Societatea Romana de Pneumologie

Lucian are 10 ani și este elev la o școală din regiunea Moldovei. La vârsta de 8 ani a fost diagnosticat cu astm bronșic.

Până acum câțiva ani, fiecare început de an școlar reprezenta un motiv în plus de îngrijorare pentru Sorina, mama lui Lucian. Toamna a observat că unele semne ale bolii se acutizează. Cea mai banală răceală îi declanșa fiului ei noi crize de astm, cu tot „pachetul” aferent: tusea sâcâitoare din timpul nopții, senzația de sufocare și șuieratul din piept.

Medicul de familie îl trata, invariabil, cu antibiotice.

Un alt părinte i-a spus că și copilul său, cu simptome similare, fusese diagnosticat la „Marius Nasta” cu astm. Așa a ajuns Sorina cu fiul ei la medicii de la Institutul de Pneumoftiziologie din București.

Aici Lucian a făcut un test de spirometrie, pentru evaluarea gradului obstrucției bronșice. Pe scurt, medicii au vrut să vadă cum respiră copilul. Testarea a durat 10-15 minute, iar rezultatul a venit pe loc.

Medicul pneumolog care l-a consultat pe băiat i-a vorbit mamei despre alergeni - polen, blana animalelor, acarieni, mucegai.

Doctorul i-a prescris copilului două tipuri de tratament: unul de întreținere, pe care trebuie să îl ia în fiecare zi, și unul în caz de criză.

De atunci, viața lui Lucian s-a schimbat. Este bucuros că nu mai obosește atât de repede, nu mai tușește la efort fizic intens, nu îl mai strânge în piept. Iar numărul crizelor de astm s-a redus, de la 3-4 pe săptămână, la 3-4 pe lună.

Atenție la factorii declanșatori și la semnalele precoce ale unei crize!

Medicii avertizează că, în cazul copiilor, părinții trebuie să fie foarte atenți la simptome, la factorii declanșatori și la semnalele precoce ale unei crize.

„Simptomele astmului sunt foarte importante, ele dau de gândit pacientului și îl aduc la medic. Primul este criza de sufocare - cu șuierături, hârâieli în piept - care apare de obicei în partea a doua a nopții. Poate să apară și în timpul zilei, dacă pacientul vine în contact cu un factor provocator - un alergen sau chiar o infecție. Al doilea e tusea – uneori poate să fie uscată, iar după ce trece criza are o expectorație mucoasă. Poate să mai aibă o senzație de greutate în piept și poate fi însoțită, dacă vine în contact cu un alergen, de strănut, lăcrimare, înfundarea nasului. Aici vorbim de simptome frecvente. Dar există și niște capcane care pot să apară, sunt capcane atât pentru pacient, cât și pentru doctor. De exemplu un pacient care are o așa-zisă infecție, dar de fapt, dacă îl întrebi, nu are febră, el spune că are o stare mai proastă și tușește. Tusea se perenizează. E vorba de astmul tusiv.

Apoi există și astmul care apare la un anumit medicament. E un astm ce apare târziu și e provocat de aspirină și rudele aspirinei. Bolnavul simte brusc o gâfâială, respirație grea. Face legătura cu medicația, dar nu ia în considerare problema. Și dacă vine în contact din nou cu medicamentul poate să fie astm mortal”, a explicat prof. dr. Florin Mihălțan, la o conferință de presă prilejuită de Ziua Mondială a Astmului.

Astmul sever. Când suni la 112

Cauza exactă a astmului nu se cunoaște, dar în prezent există tratamente care controlează boala și pot ține sub control inflamația cronică din căile respiratorii.

Există două categorii de medicamente pentru tratarea astmului: medicație de urgență și medicație pe termen lung (de întreținere). Medicamentele de întreținere trebuie administrate în fiecare zi. Ele au rol de a preveni apariția simptomelor și a crizelor de astm. Medicamentele de urgență se administrează la primele semne de înrăutățire a simptomelor.

În cazurile severe sau necontrolate, astmul poate fi o boală care pune viața în pericol.

Dacă are simptome severe, bolnavul este sfătuit să sune la 112 și să înceapă imediat administrarea tratamentului de urgență. Simptomele severe, așa cum sunt explicate pe portalul viatacuastm.ro, sunt:

„ * Ai dificultăți evidente de respirație

* Nu poți rosti o propoziție întreagă într-o singură respirație

* Simți nevoia să încerci să întinzi pielea din zona pieptului sau a gâtului

* Posibil să tușești sau să ai respirația șuierătoare

* Medicația de urgență nu își face efectul la fel ca în mod normal”.

Cam 10% dintre pacienții diagnosticați au o formă severă de astm. Iar pentru aceștia sunt consumate circa 50% din rezervele alocate pentru spitalizări sau consultații.

Decesele apar mai frecvent la adulți, iar cauza acestor crize fatale este legată de lipsa administrării medicației anti-astmatice.

Pneumolog: „Cea mai mare greșeală este abordarea doar a medicamentului de criză”

Tratamentul astmului trebuie administrat toată viața, subliniază medicii. Una dintre greșelile frecvente făcute de persoanele diagnosticate cu astm este să întrerupă medicația, pe motiv că se simt bine. Acestea sunt tentate să creadă că astmul a fost vindecat, pentru că nu mai au simptome de o perioadă lungă de timp. Însă medicii subliniază că, de obicei, atunci când vor fi expuse la anumiți triggeri, pacienții riscă să sufere un atac de astm care poate avea consecințe serioase.

Un studiu de specialitate a arătat că în jur de 50% dintre persoanele care suferă de astm nu își mai iau tratamentul zilnic în momentul în care se simt mai bine, lucru care reprezintă o mare eroare.

„Cea mai mare greșeală este abordarea doar a medicamentului de criză. Corticoidul e un tratament de bază, dar e un tratament profilactic al crizelor. Sunt câteva greșeli pe care unii dintre pacienți le fac. Sunt pacienți care folosesc mult mai des, uneori exagerat de des, acel bronhodilatator, acel spray care îi ajută doar să iasă din criză. Utilizarea excesivă a acelui spray comportă niște riscuri, în dauna tratamentului de fond”, a subliniat prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog care a atras atenția că bolnavul de astm nu trebuie să întârzie prezența la doctor, care îi va face un tratament personalizat.

Un alt pericol semnalat mai des în anii anteriori - corticoterapia orală - are efecte adverse. „Pe vremea când am început eu această specializare era o abundență de prescripții de tablete care rezolvau criza pe moment, pacientul se automedica, acasă, și de aici începea pericolul efectelor adverse - de la fracturi, până la boli cardiovasculare”, a punctat prof. dr. Mihălțan.

Exacerbările astmului, confundate cu răceli

Un avertisment a venit și de la prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic pneumolog, președintele Societății Române de Pneumologie, care a relatat recent că a întâlnit cazuri de pacienți „tratați de vecini, farmaciști, cu ce au prin casă, luând excesiv antibiotice”.

„Aceste exacerbări ale astmului sunt confundate cu răceli - nasul se înfundă, curge, începi să respiri mai greu, tușești. La început aceste crize sunt confundate cu răceli, întârziind și mai mult momentul în care boala se diagnostichează și implicit tratamentul corespunzător”.

Foto: Facebook/Societatea Romana de Pneumologie

„Nu există boală numită astm, ci există „n” pacienți cu „n” forme de astm”

Doctorul a relatat că, în cazul unuia dintre pacienții săi cu o formă severă de astm și care acum ține sub control afecțiunea, „până în momentul în care s-a lămurit că trebuie să ia tratamentul în fiecare zi, și să nu uite, lucrurile nu erau atât de bune”.

În opinia dr. Ulmeanu, nu există boală numită astm, ci există „n” pacienți cu „n” forme de astm. „Este esențială, în acest sens, o bună relație cu un medic specialist, pentru a se contura cât mai bine particularitățile pentru fiecare caz. Uneori, în funcție de foarte mulți factori, inclusiv de cei meteorologici, nevoile unui pacient se schimbă, la un anumit moment”, a explicat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu.

Statisticile Societății Române de Pneumologie arată că în România există aproximativ un milion de pacienți cu astm. Cifra nu este însă una estimativă, pentru că nu există un registru al pacienților cu această afecțiune cronică. Iar multe persoane nu știu că au această boală, pentru că nu merg periodic la medic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp