Panama Papers: Lista personajelor care și-au ascuns banii în paradisuri fiscale

Panama Papers este o investigație internațională de amploare, care a fost realizată în comun de peste 100 de publicații și care a pornit de la o scurgere masivă de informații din arhivele secrete ale societății de consultanță Mossack Fonseca din Panama, o societate de avocatură specializată în consultanță pentru crearea companiilor off-shore. International Consortium of Investigative Journalists și publicația germană Süddeutsche Zeitung – cea care a primit informațiile de la o sursă anonimă – au cooperat cu jurnaliști din peste 100 de organizaţii media din întreaga lume.

Consultați lista bogaților lumii care și-au ascuns averile în paradisurile fiscale

Panama Papers înseamnă:

• 11,5 milioane de documente „scurse” de la firma Mossack Fonseca din Panama
  
• 140 de politicieni din 50 de țări
  
• conectați prin firme off-shore în 21 de paradisuri fiscale
  
• șefi de stat, miniștri, politicieni, rudele acestora, sportivi de top, oameni de afaceri

Panama Papers - totul a pornit de la un mesaj anonim primit de publicația Süddeutsche Zeitung

„În urmă cu un an, o sursă anonimă a contactat Süddeutsche Zeitung și a trimis documente criptate „de uz intern” ale Mossack Fonseca, o firmă de avocatură din Panama care vinde companii offshore pretutindeni în lume. Aceste firme fantomă le permit proprietarilor lor să-și ascundă afacerile, indiferent de cât de tenebroase ar fi ele. În următoarele luni, au continuat să ne vină documente într-un volum mult mai mare decât cel inițial. În cele din urmă, Süddeutsche Zeitung a primit 2,6 terabiți de date, ceea ce înseamnă că această scurgere de documente intrată în posesia jurnaliștilor este cea mai mare de până acum. Sursa nu a dorit bani și nimic altceva decât unele măsuri de protecție. Aceste date fac lumină într-o lume care stă în umbră. Ele vorbesc despre o industrie globală condusă de marile bănci, firme de avocatură sau companii, care manageriază bunurile celor bogați și faimoși: de la politicieni, oficiali FIFA, persoane care comit fraude financiare sau fac trafic de droguri, până la celebrități și sportivi de performanță”. (Sursa)

Printre numele vehiculate în Panama Papers se numară președintele rus Vladimir Putin (Schema de drenare a 2 miliarde de dolari de apropiați ai lui Putin, pe larg în The Guardian), premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, regele Salman al Arabiei Saudite, președintele argentinian Mauricio Macri, premierul pakistanez Nawaz Sharif și fostul premier ucrainean Pavlo Lazarenko.

Lor li se alătură alți șefi de stat sau politicieni influenți, dar și sportivi de top, precum fotbalistul argentinian Lionel Messi și președintele suspendat al UEFA, Michel Platini.

Panama Papers - filiera românească

Pentru filiera românească, urmăriți investigația jurnaliștilor de la Rise project. „Baza de date a firmei Mossack Fonseca arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Onești și ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roșia Montană. Vasile Frank Timiș, inițiatorul afacerii Roșia Montană, a apelat și el la aceiași avocați din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor ‘90. Tot în documentele panameze regăsim și filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munții Apuseni dar și alte firme active în extracția petrolului și gazelor naturale”, scriu jurnaliștii de la Rise Project.

Panama Papers - reacții

Premierul Islandei, Sigmundur Davíð Gunnlaugsson, s-a aflat în conflict de interese şi a deţinut o companie offshore în Insulele Virgine Britanice, înregistrată de Mossack Fonseca, potrivit Panama Papers. Compania Wintris Inc, înfiinţată în 2007, a fost deţinută, iniţial, în proporţii egale de premier şi de soţia sa, Anna Sigurlaug Pálsdóttir. În 2009, Gunnlaugsson i-a transferat soţiei participaţia sa în 2009, pentru un dolar. Compania Wintris deţinea, la momentul crash-ului bancar din Islanda, obligaţiuni în valoare de 500 de milioane de coroane islandeze (aproximativ 4 milioane de euro), ale mai multor bănci din ţară. În 2008, când sistemul bancar islandez s-a prăbuşit, compania actualului premier a devenit creditor în falimentele acestor bănci. Gunnlaugsson a susţinut, ca premier, decizia de a nu plăti datoriile către creditorii străini rezultate în urma colapsului băncilor islandeze, însă nu a spus niciodată că ar avea un interes direct în această problemă.

Luat pe nepregătite de întrebarea privind apariția numelui său pe lista celor care și-au ascuns averile în paradisuri fiscale, premierul Islandei a reacționat în felul următor:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp