Sari la continut
Republica
Comunicare

Pandemia a scos ce e mai rău din artă, iar culmea mercantilismului e reprezentată de NFT

NFT

Foto: Getty Images

Cât oportunism și câtă calitate există în artă? Ce bogătani decid ce este artă și ce poate fi vandabil, ce agenții pot decide traiectoria unei opere de artă sau a unui artist? Pandemia a scos ce e mai rău din artă. Logica artei contemporane a deviat de la traiectoria ei spre zona mercantilă, democratică, vandabilă. Culmea acestui mercantilism este NFT. O piață emergentă cu o valoare de ordinul trilioanelor de dolari și, totuși, cu o dinamică pe care nu o știe nimeni, cu o infrastructură a jocului capitalist pe care puțini o cunosc sau o înțeleg.

NFT sau non-fungible token este înregistrarea ca autentică a unei lucrări de artă precum și a dreptului de proprietate asupra acesteia, pe un blockchain (care, la rândul său, este o serie de înregistrări imposibil de alterat, în cantitate limitată, într-o platformă ce asigură unicitatea).

Ce creează valoare unui NFT?

Nicidecum "valoarea" autentică a lucrării ci sentimentul romantic de proprietate. NFT-urile se dovedesc a fi un catalizator în transformarea economiei activităților creative, permițând creatorilor să monetizeze creațiile direct cu fanii lor. Conținutul unui artist poate fi vândut la nivel global pe piețe descentralizate. NFT-urile au și o caracteristică prin care i se plătește artistului un procentaj de fiecare dată când NFT-ul este vândut sau își schimbă proprietarul. Cu NFT-urile, nu numai că aveți drepturi de proprietate, dar aveți și dreptul de proprietate asupra înregistrării în blockchain-ul respectiv. Partea ciudată este garanția originalității acelui produs NFT, dar pot exista multiple versiuni alea aceleași lucrări, adică este posibil ca cineva să mai dețină o copie dor că, în absența certificării lui să nu fie proprietarul acelui fișier.

Intervine aici partea neplăcută; oricine face un NFT este artist?

Nu.

Oricine poate crea un NFT fără să existe o validare a pieței de artă că acel cineva este și artist și aici intervine fake-ul. Paradoxal, creatorul sau artistul care produce o lucrare "autentică" și o vinde mai departe ca produs original, nu este un artist adevărat, consacrat sau validat de piața de artă, nu există o cotă artistică și fiecare își poate produce propriul mecanism de stabilire a prețului de vânzare, care să exceadă catalizatorii care confirmă cota de preț a unui artist. Practic, poți fi convins să cumperi un produs artistic al unui individ care nu este artist.

Este ca un joc de Monopoly, cu o structură a capitalului la fel, un fake money cu o ardoare a achiziției care nu confirmă obiectul în sine ca proprietate ci, procedura prin care acel produs a fost achiziționat.

Valoarea produsului este dată de garanția lui de autenticitate fără a deveni un produs finit pe care îl poți expune, arăta, exploata în sens artistic.

Crypto art-ul este un fenomen global și cât de consistent este el sau cât va mai dura această nebunie a romantizării proprietății vom vedea curând - premisele apariției NFT-urilor au dispărut, rămâne să vedem ce o mai susține.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult