Sari la continut
Republica
Comunicare

Pandemia a scos ce e mai rău din artă, iar culmea mercantilismului e reprezentată de NFT

NFT

Foto: Getty Images

Cât oportunism și câtă calitate există în artă? Ce bogătani decid ce este artă și ce poate fi vandabil, ce agenții pot decide traiectoria unei opere de artă sau a unui artist? Pandemia a scos ce e mai rău din artă. Logica artei contemporane a deviat de la traiectoria ei spre zona mercantilă, democratică, vandabilă. Culmea acestui mercantilism este NFT. O piață emergentă cu o valoare de ordinul trilioanelor de dolari și, totuși, cu o dinamică pe care nu o știe nimeni, cu o infrastructură a jocului capitalist pe care puțini o cunosc sau o înțeleg.

NFT sau non-fungible token este înregistrarea ca autentică a unei lucrări de artă precum și a dreptului de proprietate asupra acesteia, pe un blockchain (care, la rândul său, este o serie de înregistrări imposibil de alterat, în cantitate limitată, într-o platformă ce asigură unicitatea).

Ce creează valoare unui NFT?

Nicidecum "valoarea" autentică a lucrării ci sentimentul romantic de proprietate. NFT-urile se dovedesc a fi un catalizator în transformarea economiei activităților creative, permițând creatorilor să monetizeze creațiile direct cu fanii lor. Conținutul unui artist poate fi vândut la nivel global pe piețe descentralizate. NFT-urile au și o caracteristică prin care i se plătește artistului un procentaj de fiecare dată când NFT-ul este vândut sau își schimbă proprietarul. Cu NFT-urile, nu numai că aveți drepturi de proprietate, dar aveți și dreptul de proprietate asupra înregistrării în blockchain-ul respectiv. Partea ciudată este garanția originalității acelui produs NFT, dar pot exista multiple versiuni alea aceleași lucrări, adică este posibil ca cineva să mai dețină o copie dor că, în absența certificării lui să nu fie proprietarul acelui fișier.

Intervine aici partea neplăcută; oricine face un NFT este artist?

Nu.

Oricine poate crea un NFT fără să existe o validare a pieței de artă că acel cineva este și artist și aici intervine fake-ul. Paradoxal, creatorul sau artistul care produce o lucrare "autentică" și o vinde mai departe ca produs original, nu este un artist adevărat, consacrat sau validat de piața de artă, nu există o cotă artistică și fiecare își poate produce propriul mecanism de stabilire a prețului de vânzare, care să exceadă catalizatorii care confirmă cota de preț a unui artist. Practic, poți fi convins să cumperi un produs artistic al unui individ care nu este artist.

Este ca un joc de Monopoly, cu o structură a capitalului la fel, un fake money cu o ardoare a achiziției care nu confirmă obiectul în sine ca proprietate ci, procedura prin care acel produs a fost achiziționat.

Valoarea produsului este dată de garanția lui de autenticitate fără a deveni un produs finit pe care îl poți expune, arăta, exploata în sens artistic.

Crypto art-ul este un fenomen global și cât de consistent este el sau cât va mai dura această nebunie a romantizării proprietății vom vedea curând - premisele apariției NFT-urilor au dispărut, rămâne să vedem ce o mai susține.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult

Aeroportul Otopeni / sursa foto: Profimedia

Pasagerii români și străini care tranzitează aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) și Băneasa au acces la apă potabilă gratuită - momentan la robinet (din februarie 2026), iar în curând la stații de apă potabilă. Încă din iulie 2024, GEYC (Group of the European Youth for Change), o organizație de tineret din România activă la nivel european și internațional, a intervenit pe lângă CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), dar și pe lângă factori de decizie, pentru a asigura dreptul la apă potabilă gratuită.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Anatomie abuz Romania / sursa foto: Profimedia

Prezentul articol este redactat din perspectiva unui om cu experiență de 30 de ani în managementul și dezvoltarea capitalului uman, consilier juridic specializat în dreptul muncii și drepturile omului, cu scopul de a documenta, analiza și argumenta fenomenul abuzului sistemic din societatea românească.

Citește mai mult