Sari la continut
Republica
Comunicare

Pandemia a scos ce e mai rău din artă, iar culmea mercantilismului e reprezentată de NFT

NFT

Foto: Getty Images

Cât oportunism și câtă calitate există în artă? Ce bogătani decid ce este artă și ce poate fi vandabil, ce agenții pot decide traiectoria unei opere de artă sau a unui artist? Pandemia a scos ce e mai rău din artă. Logica artei contemporane a deviat de la traiectoria ei spre zona mercantilă, democratică, vandabilă. Culmea acestui mercantilism este NFT. O piață emergentă cu o valoare de ordinul trilioanelor de dolari și, totuși, cu o dinamică pe care nu o știe nimeni, cu o infrastructură a jocului capitalist pe care puțini o cunosc sau o înțeleg.

NFT sau non-fungible token este înregistrarea ca autentică a unei lucrări de artă precum și a dreptului de proprietate asupra acesteia, pe un blockchain (care, la rândul său, este o serie de înregistrări imposibil de alterat, în cantitate limitată, într-o platformă ce asigură unicitatea).

Ce creează valoare unui NFT?

Nicidecum "valoarea" autentică a lucrării ci sentimentul romantic de proprietate. NFT-urile se dovedesc a fi un catalizator în transformarea economiei activităților creative, permițând creatorilor să monetizeze creațiile direct cu fanii lor. Conținutul unui artist poate fi vândut la nivel global pe piețe descentralizate. NFT-urile au și o caracteristică prin care i se plătește artistului un procentaj de fiecare dată când NFT-ul este vândut sau își schimbă proprietarul. Cu NFT-urile, nu numai că aveți drepturi de proprietate, dar aveți și dreptul de proprietate asupra înregistrării în blockchain-ul respectiv. Partea ciudată este garanția originalității acelui produs NFT, dar pot exista multiple versiuni alea aceleași lucrări, adică este posibil ca cineva să mai dețină o copie dor că, în absența certificării lui să nu fie proprietarul acelui fișier.

Intervine aici partea neplăcută; oricine face un NFT este artist?

Nu.

Oricine poate crea un NFT fără să existe o validare a pieței de artă că acel cineva este și artist și aici intervine fake-ul. Paradoxal, creatorul sau artistul care produce o lucrare "autentică" și o vinde mai departe ca produs original, nu este un artist adevărat, consacrat sau validat de piața de artă, nu există o cotă artistică și fiecare își poate produce propriul mecanism de stabilire a prețului de vânzare, care să exceadă catalizatorii care confirmă cota de preț a unui artist. Practic, poți fi convins să cumperi un produs artistic al unui individ care nu este artist.

Este ca un joc de Monopoly, cu o structură a capitalului la fel, un fake money cu o ardoare a achiziției care nu confirmă obiectul în sine ca proprietate ci, procedura prin care acel produs a fost achiziționat.

Valoarea produsului este dată de garanția lui de autenticitate fără a deveni un produs finit pe care îl poți expune, arăta, exploata în sens artistic.

Crypto art-ul este un fenomen global și cât de consistent este el sau cât va mai dura această nebunie a romantizării proprietății vom vedea curând - premisele apariției NFT-urilor au dispărut, rămâne să vedem ce o mai susține.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult