Sari la continut
Republica
Comunicare

Pandemia a scos ce e mai rău din artă, iar culmea mercantilismului e reprezentată de NFT

NFT

Foto: Getty Images

Cât oportunism și câtă calitate există în artă? Ce bogătani decid ce este artă și ce poate fi vandabil, ce agenții pot decide traiectoria unei opere de artă sau a unui artist? Pandemia a scos ce e mai rău din artă. Logica artei contemporane a deviat de la traiectoria ei spre zona mercantilă, democratică, vandabilă. Culmea acestui mercantilism este NFT. O piață emergentă cu o valoare de ordinul trilioanelor de dolari și, totuși, cu o dinamică pe care nu o știe nimeni, cu o infrastructură a jocului capitalist pe care puțini o cunosc sau o înțeleg.

NFT sau non-fungible token este înregistrarea ca autentică a unei lucrări de artă precum și a dreptului de proprietate asupra acesteia, pe un blockchain (care, la rândul său, este o serie de înregistrări imposibil de alterat, în cantitate limitată, într-o platformă ce asigură unicitatea).

Ce creează valoare unui NFT?

Nicidecum "valoarea" autentică a lucrării ci sentimentul romantic de proprietate. NFT-urile se dovedesc a fi un catalizator în transformarea economiei activităților creative, permițând creatorilor să monetizeze creațiile direct cu fanii lor. Conținutul unui artist poate fi vândut la nivel global pe piețe descentralizate. NFT-urile au și o caracteristică prin care i se plătește artistului un procentaj de fiecare dată când NFT-ul este vândut sau își schimbă proprietarul. Cu NFT-urile, nu numai că aveți drepturi de proprietate, dar aveți și dreptul de proprietate asupra înregistrării în blockchain-ul respectiv. Partea ciudată este garanția originalității acelui produs NFT, dar pot exista multiple versiuni alea aceleași lucrări, adică este posibil ca cineva să mai dețină o copie dor că, în absența certificării lui să nu fie proprietarul acelui fișier.

Intervine aici partea neplăcută; oricine face un NFT este artist?

Nu.

Oricine poate crea un NFT fără să existe o validare a pieței de artă că acel cineva este și artist și aici intervine fake-ul. Paradoxal, creatorul sau artistul care produce o lucrare "autentică" și o vinde mai departe ca produs original, nu este un artist adevărat, consacrat sau validat de piața de artă, nu există o cotă artistică și fiecare își poate produce propriul mecanism de stabilire a prețului de vânzare, care să exceadă catalizatorii care confirmă cota de preț a unui artist. Practic, poți fi convins să cumperi un produs artistic al unui individ care nu este artist.

Este ca un joc de Monopoly, cu o structură a capitalului la fel, un fake money cu o ardoare a achiziției care nu confirmă obiectul în sine ca proprietate ci, procedura prin care acel produs a fost achiziționat.

Valoarea produsului este dată de garanția lui de autenticitate fără a deveni un produs finit pe care îl poți expune, arăta, exploata în sens artistic.

Crypto art-ul este un fenomen global și cât de consistent este el sau cât va mai dura această nebunie a romantizării proprietății vom vedea curând - premisele apariției NFT-urilor au dispărut, rămâne să vedem ce o mai susține.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult