Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Pandemia adâncește vulnerabilitățile copiilor. De ce e nevoie de un asistent medical comunitar în fiecare comunitate

UNICEF

Foto: UNICEF/ Anamaria Dinulescu

Urmărim zilele acestea împreună și le mulțumim, cel puțin în gând, doctorilor și asistentelor medicale care fac eforturi supraomenești pentru a îi îngriji și trata pe bolnavi în spitale, devenite acum prima linie în lupta împotriva pandemiei COVID-19.

Autoritățile planifică și mobilizează resurse pentru vârful valului de infectări și suntem, fiecare dintre noi, responsabili să contribuim stând în casă. Încetinirea răspândirii virusului va reduce presiunea asupra sistemului de sănătate.

În momente extraordinare ca acesta pe care îl trăim acum, suntem mai conștienți de nevoia noastră de a fi în siguranță, de a ne proteja familiile și pe cei dragi, de a le oferi cele necesare. Și totodată, ni se cere, fiecăruia dintre noi, să ne prioritizăm nevoile, să ne adaptăm la un nou mod de lucru și să ne pregătim pentru schimbări fără precedent în economie. Multe dintre ele sunt în plină desfășurare.

Pentru cei mai vulnerabili dintre copii, aceste schimbări înseamnă riscuri și mai mari de îmbolnăvire, sărăcie și excluziune socială. În special, pandemia crește probabilitatea separării de familie, a lipsei accesului la servicii medicale, a violenței, abuzului și neglijenței.

Mai mult de 40% dintre copiii României sunt expuși acestor riscuri acum împreună cu familiile lor, mai ales copiii săraci din mediul rural, copiii de etnie romă și copiii cu dizabilități. Unu din 10 copii din România este născut de o mamă adolescentă.

În ciuda progreselor fără precedent din ultimii 30 de ani, sunt încă multe de făcut. Nivelul de sărăcie și vulnerabilitățile copiilor în România sunt în continuare printre cele mai înalte din Uniunea Europeană. Există, în continuare, disparități majore.

Tocmai de aceea aș vrea să evidențiez și să mulțumesc acum unui alt grup incredibil de profesioniști – asistenții medicali comunitari, a căror contribuție este esențială în contextul pandemiei și dincolo de ea, mai ales pentru acei care au cea mai mare nevoie de sprijin: cei mai vulnerabili dintre noi.

Deși mai puțin vizibili în aceste zile, munca lor are un impact imens în asistarea celor la nevoie și reducerea presiunii asupra sistemului național de sănătate.

Munca de teren a asistenților medicali comunitari asigură nu numai îngrijirea medicală atât de necesară și primul ajutor celor mai vulnerabili membri ai societății noastre. În același timp, îi ajută pe cei din prima linie în lupta cu pandemia astfel încât să se poată concentra mai bine asupra urgențelor.

În comuna Sărata din județul Bacău, asistentele medicale comunitare vizitează zilnic copiii și familiile aflate în izolare, persoanele cu dizabilități sau vârstnicii care locuiesc singuri și îi ajută cu cumpărăturile de hrană sau medicamente. Îi monitorizează îndeaproape pe bolnavii cronici și femeile însărcinate, mai ales mamele la prima sarcină, și se asigură că pacienții își primesc medicația și îngrijirea prescrisă. De aceea, rămân în legătură cu medicii de familie și specialiști, care le dau instrucțiuni și sprijin să poată decide când este neapărată nevoie să meargă la spital.

Sărata este una dintre comunitățile parte din programul pe care UNICEF în România l-a implementat împreună cu parteneri autorități naționale, regionale și locale, în 45 de comunități din județul Bacău. Programul a ajuns în peste 46,000 de gospodării, la 21,000 copii, cu servicii de sănătate, educație și protecție socială.

O evaluare independentă a muncii noastre arată rezultate mai mult decât remarcabile pentru copii, familiile lor și întreaga comunitate: 93% din copiii anterior neînscriși la medic sunt acum în evidența unui medic de familie și 100% din copiii la risc de separare locuiesc în continuare cu familiile lor. Numărul bebelușilor subponderali la naștere a scăzut la zero, toți copiii primesc vitamina D și fier, aproape toți copiii sub șase luni sunt hrăniți exclusiv cu lapte matern, procentul copiilor subdezvoltați până la vârsta de 5 ani a scăzut de trei ori, iar numărul copiilor nevaccinați a scăzut cu mai mult de 40%.

Desigur, astfel de rezultate nu pot decât să ne bucure. Ne dau, în același timp, un ordin de mărime al impactului pe care l-ar putea aduce asistenții medicali comunitari în toată România. Încurajăm comunitățile care au asistenți medicali comunitari să se lupte să îi păstreze și pe cele care nu au să înceapă să-i recruteze, mai ales că schimbările recente de legislație permit angajarea de personal esențial în timpul crizei.

Un milion de copii sunt spitalizați în România cel puțin o săptămână în fiecare an. Majoritatea asistenței medicale li se acordă direct în sistemul medical terțiar, deja suprasolicitat. Serviciile medicale comunitare sunt mai puțin răspândite, deși 15% din cele mai dezavantajate familii declară că nu le-au fost rezolvate nevoile de îngrijire de bază, o diferență abruptă fața de 0,4% în Norvegia sau Austria.

Asistenții medicali comunitari pot schimba această realitate, mai ales în contextul pandemiei. Și, deși acum avem 1.650 de asistenți medicali comunitari, Banca Mondială estimează o nevoie de 6.000 pentru România.

N-am avut niciodată o oportunitate mai bună să acționăm. Evoluția pandemiei de COVID-19 ne aduce față în față cu alegeri importante în serviciile comunitare, iar cei mai vulnerabili dintre noi trebuie să aibă în continuare acces la servicii de sănătate. Pentru copiii din comunitățile dezavantajate și familiile lor, prezența asistentului medical comunitar este esențială.

Așa cum este cazul și în alte sectoare, prevenția și serviciile comunitare de sănătate au un randament mai mare, reduc greutățile atât asupra copiilor și a familiilor lor, dar și asupra serviciilor specializate de sănătate.

Fără informații, sprijin, protecție și măsuri juste și la momentul potrivit, dificultățile pe care acești copii și familiile lor le întâmpină în pandemie pot aduce cu sine consecințe și mai severe, chiar ireversibile.

Munca noastră din ultimii ani ne dă o lecție pe cât de necesară, pe atât de utilă pentru a preveni aceste consecințe ireversibile. O lecție pentru care n-am avut niciodată un moment mai bun să o aplicăm.

Cei vulnerabili sunt acum la risc să devină și mai vulnerabili. Pentru ei, asistenții medicali comunitari sunt esențiali în fiecare comunitate din România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult