Sari la continut

De patru ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește patru ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Parchetul General a calculat prejudicii de peste un miliard de euro din dosarele pe abuz în serviciu între 2014 și 2016

Aproape 2.000 de persoane au fost trimise în judecată între 2014 și 2015 pentru abuz în serviciu, iar prejudiciile au fost calculate la 3,98 miliarde lei și 196 milioane euro, echivalentul a peste un miliard de euro, potrivit unui comunicat de la Parchetul General.

În 2016 au fost trimiși în judecată pentru infracțiunea de conflict de interese doi parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari și 5 directori.

Parchetul General precizează că modificările la codurile penale nu sunt în acord cu deciziile Curții Constituționale, așa cum se argumentează în proiect, iar stabilirea unui prag al prejudiciului pentru abuzul în serviciu ar fi „o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcționari, cu intenție”, a unor astfel de fapte.

COMUNICATUL PARHETULUI GENERAL:

„În completarea comunicatului anterior referitor la proiectul de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal și a Codului de procedură penală cu dispozițiile cuprinse în deciziile Curții Constituționale a României, însă, în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depășește limitele stabilite de către instanța de contencios constituțional.

Deși în preambulul notei de fundamantare se invocă existența deciziilor Curții Constituționale nr. 603/2015 și nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanță.

Astfel, prin decizia Curții Constituționale nr. 603/2015 se constată că sintagma ”raporturi comerciale” din cuprinsul art. 301 alin.1 din Codul penal este neconstituțională. Însă prin proiectul de ordonanță de urgență se înlătură din norma de incriminare și variantele alternative ”pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură”. Modificarea adusă acestui text de lege prin proiectul de ordonanță de urgență este una substanțială, ce ține de însăși esența infracțiunii de conflict de interese și scoate în afara legii conduita imorală, imparțială a funcționarului, fiind afectate relațiile de serviciu și crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor de serviciu.

Sintagma introdusă în text, aceea de ”foloase materiale necuvenite”, ține de specificul elementelor altor încălcări de lege (respectiv infracțiuni de corupție, de abuz în serviciu).

În consecință, prin propunerea de modificare a textului art. 301 Cod penal, nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se și denaturează intenția inițială a legiuitorului, aceea de a sancționa conduita imorală a funcționarului.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal, pentru identitate de raţiune, modificarea propusă prin proiectul de ordonanţă este de substanţă și nu are în vedere transpunerea deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. 1 din Codul penal actual sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

Astfel, textul propus condiţionează existenţa infracţiunii de producerea unei pagube într-un cuantum arbitrar ales (condiţie ce nu îşi găseşte aplicabilitatea în niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancţionate în vreun fel (contravenţie, abatere etc.) lăsându-le în afara ilicitului penal, situaţie deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracţionării activităţii infracţionale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator.

O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcționari, cu intenție, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăși, în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condițiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcției ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară și civilă. De altfel, apreciem că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) și respectiv un folos (obținut de către funcționar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale.

La fel de criticabilă și fără nicio legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu.

Rațiunea incriminării acestei infracțiuni este similitudinea cu infracțiunea de abuz în serviciu, singura diferență fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, și nu intenția inculpatului.

Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcționarului, care nu acționează cu intenție, ce-i drept însă, în afara oricărei responsabilități, oricărei diligențe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală.

Această conduită va avea consecințe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor.

Pentru a exemplifica cele expuse anterior, prezentăm date statistice la nivelul Ministerului Public privind infracțiunile la care ne-am referit, pentru intervalul 2014 – 2016:

Totodată, numai pentru anul 2016, ilustrăm cu o serie de date referitoare la calitatea persoanelor trimise în judecată pentru infracțiunea de conflict de interese, după cum urmează: 2 parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari și 5 directori, reținându-se, în esență:

2 parlamentari/deputați și-au angajat rudele (fiul și nora) la biroul parlamentar;

12 primari de oraș/comună au achiziționat bunuri de la societăți comerciale al căror asociat unic și administrator erau rude și afini de gradul I;

5 primari de comună au încheiat contracte de concesiune/închiriere pășună comunală cu societăți administrate de soț sau rude de gradul I (tată/fiu);

7 consilieri județeni/locali au luat decizii în beneficiul unor asociații/societăți comerciale administrative de soț, rude și afini de gradul I;

7 conducători de instituții publice (directori și primari) și-au angajat rudele și afinii de gradul I;

6 conducători de instituții publice (directori) au achiziționat bunuri de la societăți al căror asociat și administrator erau rude de gradul I.”

Și DNA a criticat intenția Guvernului de a modifica codurile penale. Orice faptă care ar cauza un prejudiciu mai mic de 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită, orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată, iar pedeapsa pentru infracțiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea, se arată într-o analiză a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în ce privește impactul adoptării prin ordonanță de urgență a modificărilor codurilor penale.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un mesaj adresat PSD-ului.

    Bulvarsarea PSD-ului ma impresioneaza pana la lacrimi. Nu inteleg ca au fost votati pe niste liste intocmite de o haita de lichele. Ei insisi nu realizeaza cum au devenit parlamentari. Nu inteleg bine care este rolul lor. Multi dintre ei se intreaba de ce isi pierd timpul daca nu pot sa fure si sa beneficieze de toate avantajele ca multi dintre predecesorii lor.Li se pare chiar o nedreptate. Lipsa de reactie din partea acestor lichele reflecta foarte bine "calitatile" lor de lideri, de reprezentanti ai alegatorilor. S-au trezit in fata unei probleme politice pe care nu stiu s-o descifreze. O mare parte dintre ei nu au citit constitutia si alta parte au citit doar Codul Penal daca Doamne fereste le calca cineva pe urme. Au ramas ca trasniti ca planurile ce si-au imaginat se pot impiedica de o mana de oameni . Chiar si Presedentia nu punea probleme....
    Trebuie sa inteleaga ca scursorile nu au ce cauta in fruntea tarii. Trebuie sa inteleaga ca daca au avut votul oamenilor au deci autoritatea de a exclude pleava si folosindu-si
    mintea, sa se debarasese de penali. Sa-si leaga dintre ei unul mai onorabil care poate sa onduca tara nu umai mafia. Incercati sa judecati odata cu mintea voastra.
    Pentru asta va aflati acolo.
    Mai ales nu uitati ca IN ACEST MOMENT poporul nu contesta votul, ci o masura luata de un guvern marioneta aservit unui om de nimicnicie cum nu am mai vazut.
    Trebuie sa va regasiti daca mai aveti un pic de onoare.
    • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult