Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Parlamentul bagă PCR în presă

Nu-mi amintesc, de pe vremea când eram președintele Clubului Român de Presă și până azi, vreo cerere formulată autorităților de către Club sau altă organizație a breslei, cu privire la pensii speciale pentru jurnaliști.

Constat, de la rău început, o discriminare: jurnalistul nu are a beneficia de avantaje față de orice om al muncii din această țară. Jurnalismul este, sau, mai exact, era o meserie vocațională, nobilă și grea, tocmai de aceea un jurnalist adevărat nu solicită așa ceva, pentru că intră în coliziune morală cu ea: vasăzică scriem și strigăm din toți bojocii împotriva pensiilor speciale, adică nerușinate, pe care și le dau parlamentarii, primarii etc., ca să ni le adjudecăm noi?!

Legea prin care jurnaliștii pensionari primesc un plus de 50% din pensie lunar a fost votată de parlament, promulgată de președintele Iohannis și își produce efectele. 

Este o mită electorală ordinară, aruncată presei de un parlament șifonat rău tocmai de presă, după Colectiv.

O înjosire a meseriei de jurnalist.

Aceasta e poziția, ca vechi jurnalist, a subsemnatului. Ceea ce nu mă împiedică să descopăr în interiorul primei discriminări o alta, și mai scandaloasă.

Ca să poată obține jumătatea de pensie în plus, jurnalistul trebuie să facă dovada că a lucrat 15 ani în presă și, atenție, că este membru cu vechime de cel puțin 5 ani al unei uniuni profesionale recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică. Dacă prima condiție poate fi probată și n-o discut, a obliga pe cineva să fie membru al unei organizații pentru a primi un drept salarial de la bugetul statului este împotriva drepturilor omului.

Jurnalistul trebuie să fie liber să practice profesia de jurnalist – profesie liberală! – fără a fi neapărat membru al unei uniuni sau unui sindicat. Aderarea lui la o astfel de organizație nu poate fi decât nesilită de nimeni.

Or, ne aflăm într-o situație de șantaj în toată regula. O singură uniune „profesionistă” obscură are, în clipa de față, calitatea de persoană juridică de utilitate publică în branșa jurnalismului. Așa cum îmi semnalează foști colegi pensionari, sunt obligați să facă coadă la ușa respectivei uniuni pentru a deveni membri și a plăti 5 ani cotizație, ca să-și poată lua pensia specială. De la stat, nu din fondurile proprii ale zisei uniuni.

Ca pe vremea comuniștilor, când nu primeai repartiție de locuință dacă nu erai membru PCR.

Subsemnatul nu mai fac de mult parte din nicio organizație. Prin urmare, nu pot decât să protestez în nume propriu împotriva dublei manopere murdare a acestui legislativ constituit în vederea comiterii de fărădelegi.

Clubul Român de Presă nu mai există. Dar parcă mai erau totuși un AJR, un Mediasind, un CJI sau ActiveWatch, ele ce fac, dorm adânc pe ambele urechi?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult