Nu-mi amintesc, de pe vremea când eram președintele Clubului Român de Presă și până azi, vreo cerere formulată autorităților de către Club sau altă organizație a breslei, cu privire la pensii speciale pentru jurnaliști.
Constat, de la rău început, o discriminare: jurnalistul nu are a beneficia de avantaje față de orice om al muncii din această țară. Jurnalismul este, sau, mai exact, era o meserie vocațională, nobilă și grea, tocmai de aceea un jurnalist adevărat nu solicită așa ceva, pentru că intră în coliziune morală cu ea: vasăzică scriem și strigăm din toți bojocii împotriva pensiilor speciale, adică nerușinate, pe care și le dau parlamentarii, primarii etc., ca să ni le adjudecăm noi?!
Legea prin care jurnaliștii pensionari primesc un plus de 50% din pensie lunar a fost votată de parlament, promulgată de președintele Iohannis și își produce efectele.
Este o mită electorală ordinară, aruncată presei de un parlament șifonat rău tocmai de presă, după Colectiv.
O înjosire a meseriei de jurnalist.
Aceasta e poziția, ca vechi jurnalist, a subsemnatului. Ceea ce nu mă împiedică să descopăr în interiorul primei discriminări o alta, și mai scandaloasă.
Ca să poată obține jumătatea de pensie în plus, jurnalistul trebuie să facă dovada că a lucrat 15 ani în presă și, atenție, că este membru cu vechime de cel puțin 5 ani al unei uniuni profesionale recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică. Dacă prima condiție poate fi probată și n-o discut, a obliga pe cineva să fie membru al unei organizații pentru a primi un drept salarial de la bugetul statului este împotriva drepturilor omului.
Jurnalistul trebuie să fie liber să practice profesia de jurnalist – profesie liberală! – fără a fi neapărat membru al unei uniuni sau unui sindicat. Aderarea lui la o astfel de organizație nu poate fi decât nesilită de nimeni.
Or, ne aflăm într-o situație de șantaj în toată regula. O singură uniune „profesionistă” obscură are, în clipa de față, calitatea de persoană juridică de utilitate publică în branșa jurnalismului. Așa cum îmi semnalează foști colegi pensionari, sunt obligați să facă coadă la ușa respectivei uniuni pentru a deveni membri și a plăti 5 ani cotizație, ca să-și poată lua pensia specială. De la stat, nu din fondurile proprii ale zisei uniuni.
Ca pe vremea comuniștilor, când nu primeai repartiție de locuință dacă nu erai membru PCR.
Subsemnatul nu mai fac de mult parte din nicio organizație. Prin urmare, nu pot decât să protestez în nume propriu împotriva dublei manopere murdare a acestui legislativ constituit în vederea comiterii de fărădelegi.
Clubul Român de Presă nu mai există. Dar parcă mai erau totuși un AJR, un Mediasind, un CJI sau ActiveWatch, ele ce fac, dorm adânc pe ambele urechi?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
