Iisus Hristos este Mântuitorul. El ia asupra Sa vina acestei lumi și suferă pedeapsa în locul ei.
Golgota, răstignirea și moartea Nazarineanului răscumpără păcatele tuturor, chiar și pe ale celor ce au trăit înainte de venirea Lui pe lume, începând cu Adam și Eva.
Asta e frumos, nobil, distins, cutremurător, dar v-ați întrebat vreodată dacă e și drept? Dumnezeu s-a întrupat în om ca să aducă pe pământ dreptatea?
Nicidecum.
Preluarea păcatelor altora ca pe niște creanțe transferabile este un act profund nedrept. Drept este ca fiecare să-și primească pedeapsa după faptele sale. Strâmb este ca răufăcătorul să nu pățească nimic și un inocent sau mai mulți să sufere în locul lui. A lua asupra ta vina altcuiva, când ești, asemenea lui Iisus, fără de păcat, înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât obstrucționarea Justiției.
Un tâlhar rămâne nepedepsit pentru că i se iartă păcatele, e mântuit. Iisus presupune că acesta va da slavă lui Dumnezeu, se va pocăi și va duce o viață cucernică în vederea Judecății de Apoi; dar respectivul poate și să continue să tâlhărească mai cu spor, că tot a văzut că-i merge.
Pe lumea asta nu există păcat fără pedeapsă. Dacă păcătosul este iertat, pedeapsa cade implacabil asupra altuia. Iisus poate șterge păcatul, nu și pedeapsa.
O campanie hristică de mântuire en-gros face, de doi ani încoace, PSD-ALDE. Toate modificările operate asupra Codurilor Penale, asupra legilor Justiției converg spre același scop: micșorarea, dacă se poate până la anulare, a pedepselor pentru infractori.
Pedeapsa în sine, însă, este ireductibilă. Îl scoți pe unul din închisoare sau nu-l bagi deloc, nu deoarece s-ar fi căit pentru ce a făcut, ci fiindcă s-au scurtat termenele de prescripție, fracțiile pentru eliberare condiționată, au scăzut sancțiunile pentru abuzul în serviciu, a fost dezincriminată neglijența în serviciu de către majoritarii lui Dragnea și Tăriceanu. Pedepsele neexecutate cad astfel asupra victimelor omorurilor, violurilor, furturilor, prin nedreptatea care li se face.
Dacă prin reducerea termenului de prescripție Dragnea scapă în procesul „Bani luați de la copii și dați la Partid”, cei pedepsiți sunt copiii din Teleorman. Și vor fi, nu numai cei de atunci, ci și cei de mâine, oriunde în România, căci vor prinde curaj și alții să facă ce-a făcut Dragnea.
După legea recursului compensatoriu, dată de Toader, Iordache, Nicolicea et comp., criminalii eliberați au asasinat, au violat, au lovit și tâlhărit din nou, pe întrecute.
Legea a pedepsit astfel victimele: iertând vinovații, nenorocești nevinovați.
Există, totuși, o oareșicare deosebire între Domnul Iisus și Domnul Dragnea, cu toate că marele om s-a autorăstignit deja, de câteva ori, în ochii electoratului, începând cu episodul celor 4 gâzi veniți să-i ia gâții la Athénée Palace. Lui Dragnea nici prin gând nu-i trece să ia asupra sa păcatele altora, dimpotrivă, năzuiește să le arunce pe ale lui în capul tuturor.
Principiul său este: „Mai bine să scape 1000 de criminali, decât să fac eu o zi de pușcărie”.
Deci, dragi Republicani, întrucât Domnul Dragnea ne vrea pe toți miei de sacrificiu, urarea lui pentru popor ar trebui să fie nu „Paște fericit!”, ci „Pașteți fericiți!”.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Buna ziua, am scris ieri un comentariu si eu la acest articol al domnului C.T.Popescu. A fost poate cenzurat ? Intreb pentru ca e posibil si sa fi fost o neregula tehnica. Multumesc !
Prostul daca nu-i fudul, parca nu e prost destul. El nu crede ca cineva poate exprima o idee mai bine decat el, asa ca nu citeaza niciodata cuvintele unuia mai destept. De fapt, nici nu le intelege... :))
“ De te-nhaiți cu proștii, parte ai de blam,
deci ascultă sfatul lui Omar Khayyam:
ia din mâna celui înțelept otravă,
nu primi din mâna prostului balsam.”
P.S. Sper că nu mă-ntrebi și cum se recunoște un înțelept... :))
Sănătate și Paște fericit !
Musulmanii pe care i-am cunoscut erau din Constanța și erau zdraveni la cap. Sper că cei care s-au țicnit sunt totuși o minoritate.
"Dacă tot îi iertăm pe toţi hoţii şi pe toţi tâlharii, s-ar putea să rămânem, cu toate bogăţiile acestei ţări, nu numai în sapă de lemn, dar şi fără pământul care ne-a mai rămas, şi din care rupe fiecare ce vrea şi cât vrea"
(Academician Alexandru SURDU, filosof, doctor în filosofie, Preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române)
Sa auzim de bine !
Cu Dvs e destul de complicat: e aproape imposibil de crezut ca nu ati sti; ca ironia- ce loveste la mai multe capete, e altcumva decat in cunostinta de cauza. Luand-o pe ocolite, un ocol de 1700 de ani, despre Arie ne putem intreba acelasi lucru. Sa fie acesta itinerariul oricarui om ultra-rational? Si Arie spunea ca Hristos este omul la superlativ: frumos, nobil, distins, cutremurător. Si atat. Si a luat o palma la Niceea, de la blandul Nicolae (care a primit si el pedeapsa pentru aceasta) Hristos a luat vina noastra ? Ne-a luat pedeapsa ? Nicidecum. Sau, pentru ca oricum suntem in zona paradoxalului, nu asta e esentialul. Astea stau doar in potential, ca sabia Justitiei, care-i tinuta in jos. El iarta. Dar accentul cade pe iarta "dar nu ca om". Bezna. Ca oameni, intre oameni toate stau, ce frumos si ce banal, sub semnul imperfectiunii. Themis este intruchiparea unui ideal rational, o personificare a unui concept. Mai bine era sa fie reprezentata, stiu eu, cu ochii cat cepele, semn al ratiunii atotvazatoare. Hristos este intruparea Cuvantului. A Cuvantului Viu (iarasi, bezna) Themis judeca dupa fapte, dupa ceea ce merita fiecare; cu toate astea compatriotul si contemporanul nostru Shakespeare spunea, nu-i asa, ca daca toti am fi judecati dupa ceea ce meritam, cati oare am scapa de biciuire. Hristos nu judeca dupa ceea ce meritam; cu toate astea Dismas, talharul, singurul locuitor dinainte de Inviere al lumii mantuite, primeste vestea in chiar timpul pedepsei lui; iar cainta vine dinainte de primirea vestii. (de ce le inversati toate acestea dle Popescu?)
Impostorii si sfintii nu fac parte din acesta lume, unii pentru ca vor s-o aiba, ceilalti, pentru ca au invins-o; cu toate acestea vor fi vesnic confundati , cu buna, rea vointa, stiinta etc. (inchei cu etc)