Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Pastila de limba română: odată/ o dată

odată/ o dată

Ne aflăm la început de an și m-am gândit că ar fi bine să încercăm să facem lucrurile altfel. Și cum cred că fiecare poate avea partea sa de contribuție, mi-am zis că trebuie să ne creăm obișnuința de a acorda mai multă atenție folosirii limbii române. Nu, nu este un clișeu! Este o necesitate. Întreaga mea activitate de peste 30 de ani a fost și este dedicată limbii române. Așa că dau startul. De ce?

Pentru că ne uităm zilnic (uneori ore-n șir) la știri, ascultăm jurnaliști sau moderatori, invitați, specialiști în diverse domenii uneori prea grăbiți și neatenți la cum vorbesc, ne uităm la filme și citim subtitrări, citim presa și reviste online, primim mesaje în poșta noastră electronică sau comunicări de la locul de muncă, ascultăm discursuri și declarații politice, citim postări în rețelele sociale. Și pentru că, pe aceste căi, ajung la noi cam multe utilizări greșite sau improprii. Unii dintre noi le recunosc, alții cred că așa se spune. Din păcate, cei mai tineri dintre noi nu dețin încă instrumentele potrivite pentru a face distincția între ceea ce este corect și ceea ce este incorect în discursurile la care au acces. Iar, dacă utilizările greșite sunt tot mai frecvente și se obișnuiesc cu ele, pentru ei aceasta va fi norma. Li se va părea că așa trebuie să spună și ei.

Pentru unii poate părea desuet, deloc la modă să te ocupi de normele limbii române. Dar a cam venit momentul să schimbăm moda sau obiceiul și să ne intereseze cum vorbim. 

Știu că, de la un moment dat, nu a mai fost timp pentru a da atenția cuvenită „cultivării limbii române”, „vorbirii îngrijite”: programa școlară a devenit tot mai încărcată, la orele de limba și literatura română, altele au fost obiectivele (deși, cu siguranță, în planificările pe hârtie este bifat și aspectul normativ), am fost prea atenți doar la cum se vor rezolva subiectele de la concursuri, olimpiade, examene de capacitate și de bacalaureat. În programul studenților de la Litere, mai ales la specializarea Română nu a mai rămas loc pentru aspectul normativ sau s-a plecat de la ideea că lucrurile sunt deja cunoscute și atenția a mers către alte aspecte ale lingvisticii. Pentru studenții de la Limbi străine s-a considerat că poți învăța sau poți ajunge a preda o limbă străină sau mai multe, chiar și dacă nu stăpânești bine limba maternă, deci disciplina Limba română a fost eliminată din parcursul lor didactic.

Porniserăm bine la începutul anilor 90, când la Birotică și la Jurnalism, devenit mai nou Științe ale comunicării, se studia și limba română (unii chiar au avut norocul a trei ani cu astfel de cursuri). Ce minunate erau seminarele în care discutam greșeli de limbă, aveam lecții de redactare, toate cu un scop, acela de a folosi în mod corect limba în care vorbim și adesea scriem.

În ultima vreme, cred că alunecăm într-o direcție care ne va afunda într-o limbă română care nu ne va mai plăcea. Sau pe care nici măcar nu o vom mai înțelege.

A rămas valabil ce spunea Ferdinand de Saussure: da, limba este un sistem dinamic, evoluează, se schimbă. Prin intermediul vorbirii se produc modificări. Problema este ce ne facem dacă uzul din ultima vreme al românei este tot mai plin de forme greșite, improprii (da, sunt greșeli și greșeli, unele oricum se vor generaliza, dar e cazul să mai și reflectăm când ne construim mesajele).

De aceea, vă propun prin amabilitatea și găzduirea celor de la Republica, rubrica Pastila de limba română.

Voi semnala utilizări greșite ale unor cuvinte, sintagme (adică grupuri de cuvinte), dar și folosiri abuzive de neologisme, cuvinte și structuri care nu sunt caracteristice limbii române. Sigur că voi marca cu ajutorul ghilimelelor exemplele preluate, dar nu voi preciza numele autorului enunțului, ci doar locul de unde sunt pescuite: postul tv sau radio, numele ziarului sau al revistei sau preluare FB etc. Voi păstra pentru posibile studii sau statistici legate de folosirea limbii române contemporane sursele precise și complete ale erorilor. Nu este important cine a greșit, este important să nu facem și noi aceeași greșeală.

O vorbire corectă este semn de educație, responsabilitate și civilizație.

Prin urmare, haideți să pornim la cultivarea limbii române, să fim mai atenți la cum folosim limba română care este parte constituentă fundamentală a identității noastre. 

Odată/ O dată

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Multumim pentru initiativa !! Va rugam sa nu abandonati acest efort, chiar daca uneori veti primi semnale negative de la unii urmaritori. Este necesara si binevenita o astfel de initiativa si multumim si "Republica" pentru gazduire.
    • Like 1
  • Foarte utilă inițiativa. În plus, pe lângă greșelile de ortografie se constată o proliferare a scrierii care pare să se constituie, în online, într-o ”versiune originală” de stenografie, realizată prin prescurtarea neuzuală a cuvintelor. Restructurarea frecventă și ”în minus” a programelor de învățământ privitoare la gramatica limbii române la care se adaugă, cred, exigența tot mai redusă a cadrelor didactice au condus la situația de azi. Dar cum buna cunoaștere a limbii oficiale a statului român are importanță atât pentru cultura generală cât și în domenii foarte importante ale vieții sociale (ex. Justiție), exigența nu trebuie să scadă. În condițiile în care o virgulă sau un punct contează enorm în justiție, mă întreb de ce cadrele didactice nu își manifestă exigența în mod continuu. Dar probabil că și în facultate
    (indiferent de profil, deci inclusiv la filologie) se manifestă rabat de la calitate iar în acest caz nu mai este de mirare că nu are cine să fie exigent în educație, în justiție, ș.a.m.d. Din păcate a trecut prea mult timp de când utilizarea corectă în vorbire dar mai ales în scris a început să sufere. Pe de altă parte, consider că s-a procedat greșit când s-a oficializat trecerea de la ”nici o” la ”nicio” și alte câteva asemănătoare. Paradoxal, se constată că tocmai în domeniul învățământului s-au implementat măsuri și inițiative care nu au făcut bine ; asta după ce pe la ministerul Educației /Învățământului s-au perindat cei mai mulți miniștri ! Revin la subiect : excelentă inițiativa dar... DAR ... există și un motiv de reținere asupra efectului acestei inițiative. Motivul este că astfel de articole au o influență limitată deoarece nu sunt citite exact de cei care au nevoie ci ... tot de aceia care scriu și vorbesc corect în limba română !
    • Like 1
  • "Pastila de limba română" este o inițiativă excelentă si absolut necesară. Stilul Camelie Dragomir este alert, onest, si nepretențios. Ceea ce apreciez foarte mult este faptul că alături de articolul propriu-zis sunt slide-uri cu exemple si minime, dar solide informații de gramatică, pentru cei care vor să afle mai mult. Cum predau limba română pentru elevi de toate vârstele în cadrul programelor organizate de nonprofitul American Romanian Cultural Society din SUA sunt foarte interesatâ să urmăresc această rubrică... si să citesc online ziarul Republica.
    • Like 0
  • ,, Odata ce,/,,Odată ce mi- a arătat cum se rezolva.....Nu-s convinsa ca e o loc prep !!!
    • Like 0
    • @ Panaite Nela
      A fost corectată între timp. Acesta este avantajul publicării online. Se poate revizui "in no time"...
      • Like 0
  • Felicitari pentru initiativa!
    • Like 3
  • Bună ziua,

    Vă felicit pentru Republica.ro

    Vă rog să mă ajutați să mă pot loga și pe telefon( așa cum am reușit pe calculator), cu contul meu de Facebook, căci am putut să mă loghez doar cu contul de Facebook al soției.

    Contul meu de FB : Tudor Maxim
    maxim.tudor@yahoo.com

    Vă mulțumesc.

    • Like 0
  • E foarte des intalnita scrierea incorecta a cuvintelor terminate in "i", chiar si in textele de pe Republica. Apoi suparatoarele "trebuiesc", "umpic", "numai pot" s. a. La fel confuzie mare intre "sau" si"s-au", "ati" si "a-ti", "va" si "v-a","spuneti" si "spune-ti" etc. Sa nu mai zic de folosirea lui "â" la inceputul sau sfarsitul cuvintelor.
    • Like 1
  • Mihai check icon
    initiativa de laudat!
    poate mai scapam de locatie sau tot felul de cuvinte folosite aiurea! e plina mass media...
    • Like 1
  • O, da, foarte bune aceste articole! Va rog sa continuati cu ele. Avem mare nevoie! Este o mare varza, mai ales in social media, pare ca nimeni nu mai stie nimic, nici macar formele de baza. Este plin internetul de "v-a fi bine" (!!!).
    Foarte buna initiativa.
    • Like 4
    • @ Ionut Vlad
      Chiar si pentru ,,politicienii celebri ,,este util acest articol,,
      ----N-am ,venit
      --Ca ,am venit ,
      ---Am ,venit ,
      ---Ca ,n-am venit !
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult