Ne aflăm la început de an și m-am gândit că ar fi bine să încercăm să facem lucrurile altfel. Și cum cred că fiecare poate avea partea sa de contribuție, mi-am zis că trebuie să ne creăm obișnuința de a acorda mai multă atenție folosirii limbii române. Nu, nu este un clișeu! Este o necesitate. Întreaga mea activitate de peste 30 de ani a fost și este dedicată limbii române. Așa că dau startul. De ce?
Pentru că ne uităm zilnic (uneori ore-n șir) la știri, ascultăm jurnaliști sau moderatori, invitați, specialiști în diverse domenii uneori prea grăbiți și neatenți la cum vorbesc, ne uităm la filme și citim subtitrări, citim presa și reviste online, primim mesaje în poșta noastră electronică sau comunicări de la locul de muncă, ascultăm discursuri și declarații politice, citim postări în rețelele sociale. Și pentru că, pe aceste căi, ajung la noi cam multe utilizări greșite sau improprii. Unii dintre noi le recunosc, alții cred că așa se spune. Din păcate, cei mai tineri dintre noi nu dețin încă instrumentele potrivite pentru a face distincția între ceea ce este corect și ceea ce este incorect în discursurile la care au acces. Iar, dacă utilizările greșite sunt tot mai frecvente și se obișnuiesc cu ele, pentru ei aceasta va fi norma. Li se va părea că așa trebuie să spună și ei.
Pentru unii poate părea desuet, deloc la modă să te ocupi de normele limbii române. Dar a cam venit momentul să schimbăm moda sau obiceiul și să ne intereseze cum vorbim.
Știu că, de la un moment dat, nu a mai fost timp pentru a da atenția cuvenită „cultivării limbii române”, „vorbirii îngrijite”: programa școlară a devenit tot mai încărcată, la orele de limba și literatura română, altele au fost obiectivele (deși, cu siguranță, în planificările pe hârtie este bifat și aspectul normativ), am fost prea atenți doar la cum se vor rezolva subiectele de la concursuri, olimpiade, examene de capacitate și de bacalaureat. În programul studenților de la Litere, mai ales la specializarea Română nu a mai rămas loc pentru aspectul normativ sau s-a plecat de la ideea că lucrurile sunt deja cunoscute și atenția a mers către alte aspecte ale lingvisticii. Pentru studenții de la Limbi străine s-a considerat că poți învăța sau poți ajunge a preda o limbă străină sau mai multe, chiar și dacă nu stăpânești bine limba maternă, deci disciplina Limba română a fost eliminată din parcursul lor didactic.
Porniserăm bine la începutul anilor 90, când la Birotică și la Jurnalism, devenit mai nou Științe ale comunicării, se studia și limba română (unii chiar au avut norocul a trei ani cu astfel de cursuri). Ce minunate erau seminarele în care discutam greșeli de limbă, aveam lecții de redactare, toate cu un scop, acela de a folosi în mod corect limba în care vorbim și adesea scriem.
În ultima vreme, cred că alunecăm într-o direcție care ne va afunda într-o limbă română care nu ne va mai plăcea. Sau pe care nici măcar nu o vom mai înțelege.
A rămas valabil ce spunea Ferdinand de Saussure: da, limba este un sistem dinamic, evoluează, se schimbă. Prin intermediul vorbirii se produc modificări. Problema este ce ne facem dacă uzul din ultima vreme al românei este tot mai plin de forme greșite, improprii (da, sunt greșeli și greșeli, unele oricum se vor generaliza, dar e cazul să mai și reflectăm când ne construim mesajele).
De aceea, vă propun prin amabilitatea și găzduirea celor de la Republica, rubrica Pastila de limba română.
Voi semnala utilizări greșite ale unor cuvinte, sintagme (adică grupuri de cuvinte), dar și folosiri abuzive de neologisme, cuvinte și structuri care nu sunt caracteristice limbii române. Sigur că voi marca cu ajutorul ghilimelelor exemplele preluate, dar nu voi preciza numele autorului enunțului, ci doar locul de unde sunt pescuite: postul tv sau radio, numele ziarului sau al revistei sau preluare FB etc. Voi păstra pentru posibile studii sau statistici legate de folosirea limbii române contemporane sursele precise și complete ale erorilor. Nu este important cine a greșit, este important să nu facem și noi aceeași greșeală.
O vorbire corectă este semn de educație, responsabilitate și civilizație.
Prin urmare, haideți să pornim la cultivarea limbii române, să fim mai atenți la cum folosim limba română care este parte constituentă fundamentală a identității noastre.
Odată/ O dată
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
(indiferent de profil, deci inclusiv la filologie) se manifestă rabat de la calitate iar în acest caz nu mai este de mirare că nu are cine să fie exigent în educație, în justiție, ș.a.m.d. Din păcate a trecut prea mult timp de când utilizarea corectă în vorbire dar mai ales în scris a început să sufere. Pe de altă parte, consider că s-a procedat greșit când s-a oficializat trecerea de la ”nici o” la ”nicio” și alte câteva asemănătoare. Paradoxal, se constată că tocmai în domeniul învățământului s-au implementat măsuri și inițiative care nu au făcut bine ; asta după ce pe la ministerul Educației /Învățământului s-au perindat cei mai mulți miniștri ! Revin la subiect : excelentă inițiativa dar... DAR ... există și un motiv de reținere asupra efectului acestei inițiative. Motivul este că astfel de articole au o influență limitată deoarece nu sunt citite exact de cei care au nevoie ci ... tot de aceia care scriu și vorbesc corect în limba română !
Vă felicit pentru Republica.ro
Vă rog să mă ajutați să mă pot loga și pe telefon( așa cum am reușit pe calculator), cu contul meu de Facebook, căci am putut să mă loghez doar cu contul de Facebook al soției.
Contul meu de FB : Tudor Maxim
maxim.tudor@yahoo.com
Vă mulțumesc.
poate mai scapam de locatie sau tot felul de cuvinte folosite aiurea! e plina mass media...
Foarte buna initiativa.
----N-am ,venit
--Ca ,am venit ,
---Am ,venit ,
---Ca ,n-am venit !