Focusarea, cum se zice acum, pe anglicisme nu trebuie să lase în umbră neologismele generale (mult mai numeroase), nici împrumuturile (este drept, mult mai puține) din alte limbi, nici, mai ales, problemele scrierii, pronunțării și flexiunii actuale a majorității cuvintelor românești.

Auzim și vedem foarte des în diverse contexte „la acest moment” și „la acel moment”. Îl folosesc reporteri de la toate posturile de radio și de televiziune, jurnaliști, dar și oameni care au diverse alte ocupații, în postările lor pe rețelele de socializare.

Ultima găselniță este adjectivul REMEDIAL care apare în următoarele contexte foarte des utilizate: acțiuni remediale în învățământ, cursuri remediale, activități remediale, plata orelor remediale.

Consider oportun să precizez, de la bun început, că nu doresc ca aceste pastile de limba română să fie niște lecții plictisitoare, cu prea multe informații teoretice.

O vorbire corectă este semn de educație, responsabilitate și civilizație.

Mai întâi, frica de imaginea proprie în ochii celorlalți. Omul ezită (uneori pe bună dreptate, vezi dubletele grafice) și atunci alege majuscula. Doar nimic nu e mai rău decât să auzi în gând mustrarea superioară a celuilalt: cuuum, ai scris cu literă mică? Și atunci, din frică, se alege litera mare. Al doilea tip de frică este cea de administrația birocratică.

Jurnaliștii prezenți la emisiune l-au corectat zadarnic; el o ține pe-a lui.

A vandaliza ortografia limbii române este un act de impietate, echivalent cu trădarea de țară prin trădarea limbii române. (Foto: gov.ro)

S-o spunem noi, înainte să o spună Codrin Ștefănescu: gramatica este unealta opresivă a statului paralel. Așa cum pușcăria este împotriva drepturilor omului de a fura, tot așa gramatica este împotriva drepturilor omului de a viola cu limba. (Foto: Facebook Liviu Dragnea)

Întrebarea care se ridică este de ce se ezită în alegerea uneia dintre variante și dacă există vreo justificare pentru coexistența acestor forme. Cum se procedează în mod obișnuit atunci când apar dileme în privința utilizării unei forme, se consultă dicționarul și se compară ceea ce dă dicționarul cu ce se constată în uz. (Guliver Getty Images)