Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Pe drum între București și Budapesta, unde e „acasă” pentru muzicianul AG Weinberger. „Când am mers la administrația lor financiară nu trebuia să mă aplec în fața ghișeului si am rezolvat treaba în 8 minute”

AG Weinberger

 (Foto credit: Vlad Basca)

Muzicianul AG Weinberger, care s-a mutat „pe jumătate” anul trecut în Ungaria, spune că în acolo artiștii se bucură de un statut mai bun, în timp ce în România din păcate, „lucrurile se duc într-o altă direcție, față de ce și-ar dori”.

„Noi nu mai avem acces la media, în '90 aveam două emisiuni de radio, la România 3 si la Contact, am avut 2 emisiuni la TVR în 2013, iar acum la TVR nu mai există nicio emisiune muzicală, educativă și astfel publicul nu mare are repere”, a spus AG Weinberger la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

În Ungaria lucrurile se întâmplă diferit în domeniul artistic, vede el. „Este o altă tradiție acolo, este o inflație de talente, există un respect social, un statut al celor ca noi, aici nu există acest lucru”, a adăugat muzicianul.

Cât privește publicul, omul meloman este la fel în toată lumea, vine curios și se așteaptă să fie convins cumva de cel de pe scenă. „Diferența este în împachetarea acelui eveniment, cum împachetezi tu, ca infrastructură. La noi pleacă de multe ori dezamăgit, pentru că ori nu găseste loc de parcare, ori intră în noroi până la gleznă”, a explicat artistul.

Cei 850 de kilometri între București și Budapesta spune că îi face cu mașina în 10 ore, iar pe o bucată de 200 de kilometri nu este autostradă, între Pitești-Sibiu și între Deva și Făget. 

Rugat să facă o comparație cu Ungaria, muzicianul a povestit o experiență cu fiscul de acolo. 

„Sunt un observator atent. Acolo, când am mers la administrația lor financiară, nu trebuia să mă aplec în fața ghișeului și am rezolvat treaba în 8 minute”. 

Și în ce privește circulația rutieră AG Weinberger a remarcat diferențe: „Un respect care vine și din tradiție”. „Nu am văzut oameni care parchează dublu, triplu, nu am văzut lume care să nu își respecte banda de circulație”, a continuat artistul de blues şi jazz.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 13:30. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Adi check icon
    "Muzician" conservator. Alooo, vinde dracului mașina că ne omori pe toți. Sau măcar ia una electrică sau hibridă.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Mircea Lucescu poate fi considerat cel mai mare antrenor român, dar, vorbind strict de cifre și performanțe, unii spun că nu se ridică la nivelul marilor antrenori ai lumii. Într-adevăr, și pe mine m-a surprins anvergura imaginii europene a lui Lucescu la moartea sa.

Citește mai mult

Trump și iepurașul / sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au vorbit despre soarta omenirii, în contextul liderilor mondiali actuali.

Citește mai mult

Pastele cu masca / sursa foto: Profimedia

În ultimii ani, îmi tot amintesc de întâmplările pe care urmează să vi le povestesc și cred că singurul motiv pentru care nu le-am pus pe hârtie până acum este faptul că au avut loc în pandemie. O perioadă bulversantă pentru toți, pe care nu am știut cum să o abordăm, de la care nu-mi vine să cred că au trecut șase ani și la care, bineînțeles, nu mă întorc cu mare plăcere. Așadar, Paștele acela cu mască, în care am stat acasă și în care lumina a venit ea la noi, în loc să mergem noi după ea la biserică.

Citește mai mult