Foto: captură Libertatea
Liviu Dragnea a participat sâmbătă la Congresul Socialiştilor Europeni care a avut loc la Madrid. Aici, el a simțit nevoia să vorbească în limba română.
Când Nichita Stănescu afirmă: Patria mea e limba română, îi împărtășesc deplin bucuria de a locui în limba română. Alexei Mateevici spunând: Limba noastră-i o comoară exprimă cu delicatețe comuniunea cu acest miez al românității noastre, pe care însă nu îndrăznește a și-l însuși.
Liviu Dragnea o face cu brutalitate, anunțând teatral și cinic de la microfon: Voi începe să vorbesc în limba mea, astfel încât oamenii din țara mea să mă înțeleagă. Folosind repetitiv posesivul „mea”, el pretinde să se instaleze ca un stăpân, maculând singura comoară a noastră, a tuturor, care nu este materială, nici nu poate fi apropriată. Am simțit oroare, ca atunci când cineva dă buzna peste tine trântind ușa de perete. Aici nu se intră așa. Se intră pe vârful picioarelor, dacă ți-a mai rămas o fărâmă de bun simț.
Colegii de partid europeni îl priveau cel puțin ca pe un ciudat, majoritatea mici nu și-au mai pus căștile pentru traducere, semn că nu dădeau doi bani pe ceea ce îndruga el acolo, pe limba lui. Intervenția eurodeputatei Anei Gomes a arătat că ei știu. Viorica Dăncilă, în sală, avea privirea vinovată a unuia care știe că ceilalți știu. Impostura acestor indivizi este grotescă, propria familie politică se rușinează și se scutură de ei: „Afară cu corupţii! Nu vrem corupţie şi corupţi în PES şi în S&D”.
Că limba lui nu e aceeași cu limba noastră este evident; asta simt mulți români, care au rămas în țară sau care au plecat deja. Chiar emigranți, ei păstrează în comun cu cei de acasă acea zonă inefabilă, care lui Dragnea îi rămâne inaccesibilă. Așa cum majoritatea participanților la Congres au refuzat să-și pună căștile pentru a-i asculta alocuțiunea în traducere, tot astfel românii au dreptul de a se deconecta de la gălăgia malignă a politicii PSD, pentru ca individul din fruntea partidului să priceapă că nu va locui niciodată în aceeași limbă, nici în aceeași țară cu noi, după cum noi nu vom fi niciodată „poporul lui”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ce înseamnă ”o limbă străină ca lumea”? Limba română e la fel de ”ca lumea” ca mai toate limbile! Ba chiar, dacă sunteți cumva pasionat de matematică, să știți că e mai analitică decît oricare din limbile de circulație internațională!
Analitic vrea să însemne că se supune, strict, unor reguli (și prin urmare, odată înțelese regulile, poți stăpîni exprimarea în limba respectivă). La polul opus, sunt ”limbile pe care le știi doar dacă le știi”, ca să zic așa.
Pe lîngă avantajul cel mai bine exprimat de celebra replică ”monsieur se scrie, monsieur se citeste”, limba română are și alte avantaje (de pildă plasarea, în condiții normale, a adjectivului DUPĂ substantiv etc).
Desigur, din acest punct de vedere, limba română nu este nici ea perfectă, un mic exemplu: sunetele pe care noi am convenit să le reprezentăm grafic prin ”chi”, s-ar cuveni reprezentate prin ”ci” (căci asta reiese prin repetarea lui ”c” urmat de un ”i”). Iar pentru ce reprezentăm acum prin ”ci” ar trebui, probabil, să-i alocăm un simbol separat (așa cum au rușii). Aceeași problemă și pt ”ghe”-”gi” (unde rușii nu mai au nici ei). Iar după '89, Academia a introdus (total nefericit, după opinia mea - și puteți observa că NU le respect) încă alte reguli total artificiale. Oricum, mai sunt și multe altele.
UE nu a vrut sa-l asculte, nici noi nu vrem sa-l mai ascultam, reactia este aceeasi ca atunci cand nimeresti cu telecomanda pe vreo latrina tv, si nu stii cum sa pleci mai repede de-acolo! Sa vina mai repede alegerile, ca sa le dam cu stampila-n cap si sa se duca naibii, psd-draknea-alde!