Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Pentru antreprenorii români: răspunsul simplu și dureros al întrebării — de ce nu creștem?

Birou in companie

(Foto Guliver/Getty Images)

Așa cum am observat în articolul anterior, maximum 10% din randamentul capitalurilor firmelor active în România în ultimul deceniu este datorat unor acțiuni interne, în timp ce aproximativ 90% este alimentat prin factori externi. Randamentul capitalurilor s-a dublat în România ultimului deceniu, dar acesta nu este uniform distribuit în rândul mediului de afaceri (jumătate înregistrează un randament negativ, iar profiturile superioare se observă cu preponderență la marile companii) și nu bonifică suficient riscul de țară și al mediului de afaceri privat! Astfel, randamentul capitalurilor a crescut în ultimul deceniu, dar nu pentru toți și nu suficient de mult având în vedere riscurile și impredictibilitatea din România! În acest articol vorbesc despre implicațiile puternic negative pe care randamentul insuficient al capitalurilor îl are asupra limitării dezvoltării firmelor active în România.

Așa cum orice organism are nevoie de apă pentru viață, așa orice companie are nevoie de capitaluri pentru a se dezvolta. Iar capitalurile vin din două surse — împrumuturi + capitaluri proprii. În articolul intitulat Creditarea companiilor – încotro? publicat pe 20 Mai 2018 pe blogul meu, am explicat cauzele intermedierii financiare scăzute din România (mai exact, de ce firmele au o bancabiliate redusă, ceea ce îngreunează accesul la împrumuturile de la instituțiile de credit). De asemenea, în articolul intitulat Creditul comercial – aici sunt banii dumneavoastră!, publicat pe 11 Noiembrie 2018 pe blogul meu, explic apetitul ridicat al companiilor pentru creditul furnizor (și care sunt efectele puternic negative ale acestui comportament). În aceste două articole explic îndatorarea excesivă a companiilor active în România pe lanțul comercial al creditului furnizor, prin extinderea termenelor de plată către partenerii de afaceri. În contrapartidă, capitalurile proprii rămân mici și insuficiente pentru creșterea imunității și a competitivității companiilor active în România. Acest fenomen este analizat pe larg în articolele publicate pe blogul meu în 7 Octombrie 2018 (Decapitalizarea companiilor românești), 14 Octombrie 2018 (Supraîndatorarea companiilor) și 21 Octombrie 2018 (Pierderea independenței financiare). Am argumentat că aceste fenomene reprezintă principalele cauze care ne fac să fim mult mai vulnerabili în față următoarei recesiuni, așa cum reiese în articolul publicat pe 17 Februarie 2019 (Romania SRL — 10 semnale de alarmă care arată că suntem mai vulnerabili).

Am enumerat aceste articole pentru că aici regăsești pe larg toate argumentele care explică consecințele puternic negative ale capitalizării modeste a firmelor, cauzate în cele din urmă de randamentul insuficient pentru acționari. O să insist aici asupra celor două variabile esențiale care determină rata de creștere sustenabilă a unei companii pe termen lung — randamentul capitalurilor și procentul de reinvestire al profiturilor în companie! Tehnic, această idee este explicată în următoarea ecuație:

SGR=ROE×(1−DPR)

SGR (ENG. SUSTAINABLE GROWTH RATE) = rata sustenabilă de creștere a unei companii pe termen lung

ROE (ENG. RETURN ON EQUITY) = randamentul capitalurilor proprii, obținut prin împărțirea profitului net la nivelul contabil al capitalurilor proprii 

DPR (ENG. DIVIDEND PAYOUT RATIO) = rata de distribuire a dividendului, obținut prin împărțirea dividendului la nivelul profitului net contabil

Această ecuație simplă arată un adevăr economic cert — un randament insuficient al capitalurilor (ROE scăzut) cuplat cu un nivel ridicat al distribuirii dividendelor (DPR ridicat), determină un nivel foarte mic al ratei sustenabile de creștere a companiilor. Efectele asupra dezvoltării întregii națiuni sunt puternic negative, deoarece numai un mediu de afaceri performant și competitiv poate sta la temelia unei țări dezvoltate. Firmele plătesc impozit pe profit, venit, contribuții sociale sau TVA, venituri fiscale din care se susțin toate serviciile și cheltuielile publice. Firmele plătesc salarii, din care se alimentează consumul și care antrenează mai departe producția domestică. Firmele distribuie dividende și remunerează munca prin salarii, care susțin economisirea ce finanțează investițiile din economie. Firmele fac exporturi și duc mai departe branduri românești în toată lumea, aducând valută în țară și întărind moneda națională. Firmele investesc în cercetare & dezvoltare (eng. R&D, Research & Development), prin care se generează progresul tehnologic și se schimbă viețile noastre, ale tuturor. Și atunci când firmele nu generează un randament suficient pentru acționarii acestora, aceștia din urmă își pierd interesul dezvoltării afacerii, și își prioritizeaza propriul interes al lor și al familiei acestora. Atunci majoritatea devin egoiști și o națiune rămâne mică!

Pe de o parte, în ultimele două articole am demonstrat că randamentul capitalurilor este insuficient având în vedere riscurile multiple din România. Pe partea cealaltă, rata de reinvestire în companie a profiturilor a scăzut dramatic în România ultimilor 2 ani. Analizând structura de capital a tuturor companiilor active în România pentru perioada 2008–2017 (vezi tabelul 1), observăm că orientarea companiilor către distribuirea de dividende a predominat în dauna capitalizării acestora prin majorarea capitalului social. Aceasta a determinat o distribuire netă de dividende în fiecare an, ceea ce determină scăderea gradului de capitalizare cuplat cu, evidend, creșterea gradului de îndatorare (orientat către creditul furnizor). Cifrele ilustrate în tabelul următor ilustrează foarte clar acest aspect:

(clic pe imagine pentru a mări)

(clic pe imagine pentru a mări)

(clic pe imagine pentru a mări)

CONCLUZIE

Analizând cifrele anterioare, observăm că dividendele distribuite în anul 2016 reprezintă egalul dividendelor cumulate în perioada 2008–2015 și peste 30% comparativ cu profitul net consolidat în anul 2016, în timp ce anul 2017 înregistrează o dublare a dividendelor comparativ cu anul anterior și de două ori peste profitul cumulat în același an. Practic, aceasta determină o decapitalizare masivă a companiilor active în România, gradul de acoperire al activelor prin capitalurile proprii scăzând de la 35% (anul 2008) la doar 25% (anul 2017), respectiv cel mai scăzut din Europa. Rata de distribuire a dividendelor raportată la profitul obținut în ultimii doi ani (perioada 2016–2017) este aproape 200% (la fiecare 1 Leu profit se distribuie dividende de 2 Lei), ceea ce nu poate însemnă decât două lucruri:

  • o mare parte din profitul reportat și nedistribuit este acum orientat către divindede, făcând firmele mult mai dependente de accesul la finanțarea externă și fluctuația costului de capital;
  • dinamica dividendelor declarate din ultimii doi ani reflectă evaziunea fiscală imensă din trecut, în sensul că aceste dividende au fost plătite în trecut (avansuri nejustificate) dar acum sunt reglate în trezorerie prin declararea fiscală, aspect favorizat de nivelul foarte scăzut al impozitului pe dividend.

CONCLUZIE, ȘI MAI PE SCURT

Companiile active în România reinvestesc puțin capital, obținând ulterior un randament modest al acestora. De aceea, firmele româneși nu sunt competitive și majoritatea acestora rămân mici și nu se dezvoltă! Vârsta medie a firmelor active în România este de doar 10 ani, un mic copil pe lângă ce se întâmplă în țările dezvoltate din Europa!

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred că trebuie scos în evidență modul în care s-a constituit capitalul autohton. Capitalul autohton a apărut după trecerea de la socialism la capitalism și știm foarte bine că în socialism nu existau capitaluri private, totul era în proprietatea publică a statului. În sistemul de educație economico-financiară totul era orientat spre înțelegerea mecanismelor economice și financiare socialiste cu planificare centralizată, despre capitalism se învăța în special pentru a-i arăta lipsurile și disfuncționalitățile. Singurele firme care funcționau pe piața liberă erau diviziile de comerț exterior ale securității, acolo găsindu-se și specialiștii în mecanismele pieței libere. La schimbarea sistemului politic și economic, România era nepregătită pentru funcționarea pe piața liberă de capital. Prețul plătit pentru constituirea capitalului autohton a dus la situația actuală: principalele resurse de materii prime, materiale, energetice, financiare și umane sunt în proprietatea capitalului străin, capitalul autohton fiind lăsat să se descurce cum poate cu ceea ce a mai rămas și nu a reprezentat un interes pentru capitalul străin.
    • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      "...diviziile de comerț exterior ale securității, acolo găsindu-se și specialiștii în mecanismele pieței libere."
      Iacata cine au fost specialistii care au transformat Romania din socialista in capitalista timp de 30 de ani!
      • Like 2
    • @ Radulescu Marcel
      Cam aceasta este realitatea ( vezi noii patroni de „succes”: frații Păunescu, D. Patriciu, Voiculescu, Cataramă, iar aceștia sunt cei de la suprafața aisbergului ). Problema este că o bună parte dintre ei au rămas „cuplați” la cordonul ombilical al fondurilor publice pentru a-și reduce pierderile, iar altă parte au cedat resursele țării capitalului străin contra supraviețuirii propriilor afaceri. Acum asistăm la o luptă pe viață și pe moarte între cei care au „luat în moștenire” afacerile fostei securități și cei care au rămas pe dinafară și vor să fie „înăuntru”. Capitalul străin nu face altceva decât să-și prezerve statusul obținut și au la îndemână toate pârghiile necesare pentru a face presiuni ( petrolul, gazele, telecomunicațiile, sistemul bancar ). Așa se explică creșterea prețului la carburanți fără rațiuni economice, creșterea dobânzilor la credite și micșorarea acestora la depozite, creșterea importurilor de orice fel, etc.
      • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Corect, dar incomplet! Ati omis ticalosia si incompetenta politicienilor si guvernantilor romani!
      • Like 0
    • @ Radulescu Marcel
      dan check icon
      Ticalosia politicienilor si guvernantilor este intretinuta de dorinta de fonduri publice ale celor aflati in spatele lor adica tot securisii din anii 1990 impreuna cu descendentii de acum ,vezi Ghita ,UTI.....
      Cine are impresia ca politicienii castiga alegeri pentru ei e cel putin naiv ,absolut toate alegerile costa foarte mult capital financiar si de regula cei care il platesc sunt tocmai cei ce vor sa aibe acces la fonduri publice.adica securistii vechi si noi ,imbogatitii dupa revolutie.
      Asa ca capitalul privat serios in Romania va aparea doar atunci cand o firma gandeste sa nu mai faca afaceri cu statul pentru a-si mari capitalul ci va gasi metode de a isi extinde afacerile si in afara Romaniei.
      • Like 1
    • @ dan
      Adica vrei sa spui ca e cercul vicios! Si cum il rupi?
      • Like 0
    • @ Radulescu Marcel
      dan check icon
      Ca sa ai capital autohton curat nu din bani publici obtinuti din santaj politic e nevoie de mai mult .
      Politicienii nu vor rupe niciodata cercul asta deoarece numarul ticalosilor este mai mare decat al celor cinstiti,dupa cum vedem e demonstrata de 30 de ani .
      Cercul vicios poate fi rupt doar de noi cei care nu facem politica ,inclusiv oameni de afaceri corecti intr-un singur mod.
      Iesim in strada toti eventual facem greva generala si cerem o lege ,doar una .
      Ca parlamentarii sa voteze transparenta miscarii banilor care intra in trezoreria partidelor pentru finantarea campaniilor electorale.
      Din pacate nu vad prea curand sa se intample lucrul asta .
      Daca aceasta lege ar intra in vigoare poate ca cei din spatele politicienilor se vor gandi si la alte metode de a face afaceri nu doar din banul public dar cum bine vedem ei se bazeaza pe lipsa de reactie a romanilor ,pe ticalosia multora care nu vad mai mult de propria plapuma si de ce nu chiar pe lipsa endemica de educatie din randul populatiei.

      Ce sper eu e sa nu semanam cu vreo tara latino americana cam ca Mexic unde un partid de guvernamant corupt PTI a stat la putere 71 de ani cu toata democratia lor .si dupa ei a venit alt partid corupt cam 10 ani .
      • Like 1
    • @ Radulescu Marcel
      Cercul vicios se poate rupe numai printr-o amnistie fiscală aplicabilă numai firmelor care au cel puțin 10 angajați după cum urmează: fiecare administrator de firmă privată va recunoaște/declara pe proprie răspundere :
      1. Capitalul inițial a fost constituit din firme de comerț exterior ale fostei securități sau/și din cumpărarea la prețuri sub evaluate unor bunuri mobile și imobile aparținând fostului stat socialist.
      2. Acumularea de capital s-a realizat prin lobby politic și acțiuni ilegale asimilate corupției.
      3. Se angajează să plătească statului român o sumă în valoare de cel puțin 10% din activele firmei în termen de maxim 3 ani.
      4. Se angajează ca pe o perioada de cel puțin 10 ani nu va participa la angajarea de lucrări de orice fel cu bani publici.
      Pentru restul de achiziții ilegale de valori publice ( fără creare de locuri de muncă, investiții exclusive în valori personale ) nu se aplică amnistia acestea urmând să intre sub incidența legii penale.
      • Like 0
    • @ dan
      Eu estimez ca, daca lucrurile nu se vor imbunatati in UE, dar va ramane si vom ramane, totusi, tara membra, mai avem nevoie de 30 - 50 de ani pentru a ajunge la o stare de normalitate si de adevarat stat de drept.
      • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      dan check icon
      Sa luam un caz concret:

      1-Dan Voiculescu recunoaste ca a luat banii in scopuri de creare locuri de munca in Trustul Intact de la vechea securitate .

      2-Da la stat 10 % din active in 3 ani

      3-Se angajeaa 10 ani sa nu participe la licitatii pe bani publici

      In cazul ca miracolul se intampla dumneavoastra propuneti de fapt un moment zero de acumulare de capital autohton de la care toate firmele sa plece dupa o asemenea lege de amnistie fiscala.
      In cazul asta ar fi corect sa punem pe picior de egalitate unul care a acumulat ilicit capital timp de 30 de ani (chiar daca a creeat locuri de munca ) cu o firma care de abia se apuca sa acumuleze capital in mod cinstit?


      • Like 0
    • @ dan
      Atunci care să fie soluția? Să desființăm tot ceea ce s-a făcut până acum ?
      Cum îi va avantaja acest lucru pe cei care „de abia se apuca sa acumuleze capital in mod cinstit” ?!?
      • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      dan check icon
      Raspunsul este simplu

      Intai le luam banii alora care au acumulat ilicit capital, cu ajutorul institutiilor ca DNA si dupa aia o putem lua de la zero.
      A da amnistie fiscala unuia ca Voiculescu sau Dragnea mi se pare o mare grosolanie.(ca sa fiu elegant in exprimare)
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult