Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Pentru că unii sunt „șmecheri” în țara asta, tare mi-e că așa îmi voi petrece și Crăciunul

5 ouă roșii

Foto: Amalia Dascălu

E a doua zi de Paşte şi sunt trează de la 6. Am înroşit cinci ouă, din care vreo trei sunt crăpate. Le las aşa, că oricum nu le vede nimeni. Ele sunt singurul semn din casa mea care arată că e sărbătoare. N-a fost vreme de pască şi cozonaci. Anul ăsta, atâta mi-a fost Paştele. Şi cred că şi al altora a arătat la fel. N-am apucat să pregătesc nimic şi, deşi mi-a trecut prin cap să fac cozonaci pe la miezul nopţii, am decis că n-are noimă efortul. E al doilea rând de sărbători departe de acasă, în ciuda planurilor pe care le făcusem încă de la Crăciun.

A fost şi ziua mamei. Tot la telefon s-a petrecut şi asta. Sunt legată de familie şi oameni dragi cu mii de fire şi, deşi fac pe şmechera, să nu-i văd, să nu mă întâlnesc cu ei, să nu mă plimb desculţă prin iarba din spatele casei, e mai greu decât mă aşteptam. Sunt recunoscătoare că mi-s toţi sănătoşi, atât cât se poate, având în vedere condiţiile, însă pandemia asta mi-a luat ancora. Ies din casă ca să intru în maşină, ies din maşină ca să intru în redacţie, ies din redacţie ca să intru în maşină, ies din maşină ca să intru în casă. N-am avut norocul să mă prindă starea de urgenţă cu casa plină de familie. Glumiţele cu senzaţia de sufocare în casă cu restul familiei atât de mult timp mi s-au părut glumiţe până la un punct. 

A fost o vreme când am luat şi eu la mişto coronavirusul. Senzaţia a fost că va trece repede şi o să ne vedem cu toţii de treabă. În mod clar m-am înşelat şi nu ştiu dacă vom mai fi aceiaşi oameni după ce ne vom fi întors la normal. Ce-o mai fi însemnând normalul acum.

Dar poate cel mai frustrant lucru acum e faptul că nu mai văd luminiţa de la capătul pandemiei. Când ni se tot spune că va fi bine dacă stăm în casă, dar îi vedem pe unii conaţionali petrecând la grămadă prin cimitire, pe stradă, pe oriunde, fără nicio măsură de protecţie, parcă se urcă la cap totul. Etnia e irelevantă în context, am văzut „blocada” spartă din toate părţile. Ba pe sistemul „las că mie nu mi se întâmplă”, ba pe ăla că „suntem noi mai şmecheri, nu ne poate face poliţia nimic”. Astfel de oameni o să ne ţină pe toţi ceilalţi prin case de o să-mi petrec eu şi Crăciunul la fel ca Paştele. Suntem o naţie care nu ştie să strângă din dinţi o dată, ca să fie bine a doua oară. Nu, noi facem după capul nostru, că ştim noi mai bine.

În timpul ăsta, autorităţile sunt clar complet depăşite de ce se întâmplă în jurul lor. Ies purtătorii de cuvânt (atunci când fac asta) ca nişte floricele şi ne împing sub nas câte un comunicat că totul e bine şi frumos, ca după jumătate de oră să se umple internetul de bâte, topoare şi bătăi. Ordine şi disciplină, clar. Incapacitatea autorităţilor de a gestiona situaţia şi incapacitatea unora dintre noi de a respecta nişte minime reguli de convieţuire pe timp de pandemie ne vor ţine în case până când o să ni se acrească şi nouă şi n-o să ne mai pese.

Trebuia să fiu la ţară la ora asta, să stau la o cafea cu ai mei, să-l filmez pe tata când face tradiţionalul grătar şi să mă alint pe lângă mama să-mi pună cafeaua din ibricul magic şi ciobit în tradiţionala cană cu palmieri, ciobită şi ea după ani de folosinţă. Trebuia să-mi întâlnesc nepoţii, care cresc pe zi ce trece de n-o să-i mai recunosc când i-oi vedea. Trebuia să fim cu toţii acasă, că aşa e de sărbători. Suntem împrăştiaţi însă prin trei locuri. „Peste o lună, după ce trece virusul, vin eu la tine cu tati, mami şi frăţiorul meu şi apoi mergem la bunu şi la buni”. Asta mi-a zis nepotul meu acu câteva zile. A decis el aşa că peste o lună va fi bine şi atunci ne-om vedea. Nepotul meu are puţin peste 5 ani. El a înţeles. Ăia cu petrecerile live pe facebook nu. Că-s ei mai şmecheri. Apoi ne mai mirăm că se închid cartiere şi oraşe pentru că sunt focare de covid. Sigur, cine s-o mai mira de aşa ceva acum.

„Crăciunul e atunci când ne întâlnim” îmi spunea mama la începutul lunii decembrie, când am fost ultima dată acasă. Şi Paştele va fi la fel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Da, dar sa nu fim mai catolici decat papa sau paranoici si sa categorisim drept "smecheri" si pe cei ce nu stau cu gunoiul in casa doua saptamani si ies sa-si faca plimbarea pentru sanatate, cumparaturile sau cu cainele, etc respectand normele de igiena sau distantare sociala(conform legii!)! Sa nu cumva sa-i categorisim drept "smecheri" sau "criminali" pe cei ce peste patru saptamani, maxim sase..., vor cere dreptul sa-si castige painea! Sa nu fim ipocriti sa nu admitem ideea ca exista costuri si beneficii chiar si atunci cand vorbim de vieti umane; la un momendat costurile vor fi mai mari decat beneficiile.... Doar statul in casa, nici macar in teorie, nu ne scapa de coronavirus! Stam, 100% de acord, dar nu putem sta la nesfarsit, nu putem sta un an, pana la un posibil vaccin. La ora la care vorbim, in estul europei stam bine daca ne raportam la alte boli infectionase care circula printre noi. TBC-ul n-a disparut; face ravagii, omora aproximativ 1,5 milioane de oameni pe an; Romania fiind printre fruntasi. Bolile diareice n-au disparut, foametea n-a dispuarut ci risca sa apara la cote imense daca continuam sa tinem fabricile inchise!
    • Like 3
  • In acelasi timp, chiar nu inteleg, de ce nu puteti sa stati singura in gradina proprie?
    • Like 1
  • Leo check icon
    Stimată dnă, prostia ține oamenii în case, nu epidemia generată de o banală gripă.
    Dacă populația româniei ar fi votat gospodari care să aibă grijă de sistemul medical - așa cum au făcut nemții pe care îi tot luați ca exemplu - și s-ar fi spălat pe mâini înainte de a se scobi în nas, ați fi fost și dv acum la fel de liniștită ca mine și ca alte persoane raționale cărora nu le vine să creadă cât de proastă e lumea.
    • Like 2
  • Storytelling de doi lei. Daca ati cauta un istoric al pandemiilor in doar ultimii 100 de ani, ati realiza ca toate pandemiile ce au lovit umanitatea au durat cam 2 ani de zile, pana trec prin populatie. Majoritatea trece cu bine si se imunizeaza, o minoritate sufera si trece cu niste urmari medicale si unii mor, dupa care virusul ori dispare (ca Sars1) ori intra in ciclul normal de gripe sezoniere. Asta este natura, asta face omul de mii de ani, se lupta cu natura. Daca dvs credeti ca stam toti in case 2-3 luni si trece va inselati, deja exista semne ca la toamna/iarna va exista un al doilea val si mai puternic. Nu o zic eu, o zic specialistii. Lumea nu va mai fii la fel cel putin pana trece pandemia. Disclaimer: va rog sa nu intelegi ca incit lumea sa iasa in aglomeratii gen gratare in fata blocului, festivaluri sau la biserica. Va trebui sa devenim mai responsabili si atenti, mai intai fata de interactiunile pe care le avem si apoi la comportamentele altora.
    • Like 4
    • @ Marius Andrei
      Totusi consider ca;;
      --Intre a merge la cimitir sau in alta parte aiurea ,mai benefic ar fi sa putem merge la servici ,caci altfel ,bugetul si asa slab ,va fi si mai slab, Trebui luate lucrurile in ordinea importantei !!
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult