Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„De ce bate pandemia mai tare în Vest decât în Est?” Românii au o genă anticovid mai eficientă decât cea descoperită de cercetătorii belgieni

Testare de covid-19

Foto: Guliver Getty Images

O statistică interesantă îi intrigă pe cercetători, iar în presa occidentală încep să apară articole care pun o întrebare: Cum se explică faptul că virusul atacă mai agresiv în Vest decât în Est?

Dacă ne uităm pe cifrele comparative, avem următoarea situație:

Numărul de decese raportat la 1 milion de locuitori (Sursa):

  • Belgia (490), Spania (437), Italia (391), Franța (302), UK (237), Olanda (215), Elveția (161), Suedia (152), Statele Unite (123), Germania (55).

În acest timp:

  • Estonia (30), România (23), Ungaria (20), Cehia (17), Moldova (17), Serbia (14), Polonia (10), Bulgaria (6).

Explicațiile nu au încetat să apară: de la faptul că în Vest există transparență, se testează mult și nu se bagă gunoiul sub preș (altfel spus, „cauza morții” din certificatul de deces e covid, nu bolile asociate), la „descoperirea” cercetătorilor belgieni că est-europenii, inclusiv românii, ar beneficia de o genă care i-ar face mai puțin susceptibili la infecția cu COVID-19.

Un articol din Wall Street Journal, intitulat „Țările sărace din Europa de Est pot să dea Vestului o lecție despre coronavirus”, aduce, după părerea mea, o rezolvare mai rațională la problema din titlu. Pe scurt, susține WSJ, est-europenii au o rată și de 10 ori mai mică a deceselor decât vesticii dintr-un motiv cât se poate de simplu: neîncrederea în sistemele lor de sănătate i-a făcut să păstreze mai riguros distanțarea socială. În timp ce în țările din Vest se organizau meciuri cu zeci de mii de oameni, carnavaluri și concerte - care au dus la o contaminare masivă, în Estul cel pățit, frica a păzit pepenii. Înapoierea istorică a Estului a fost în acest caz un avantaj: românii, cehii, polonezii sau bulgarii au putut vedea ravagiile pe care covidul le face în Italia, Spania sau Franța și au luat măsurile de distanțare din timp. Asta la nivelul statului. Ceva intersant s-a petrecut însă la nivelul individului.

Trebuie spus că, în ciuda excepțiilor pe care le ridică presa, cu oameni care fug din carantină sau fac petreceri câmpenești, românii au înțeles în marea lor majoritate izolarea și statul în casă. Noaptea de Înviere a infirmat cele mai apocaliptice scenarii. Ziariștii de la WSJ au constatat că est-europenii tind să respecte distanțarea socială nu dintr-un soi de disciplină superioară Vestului, ci pentru că nu au încredere în sistemele lor de sănătate.

Altfel spus, avem o genă diferită de vestici, dar nu e cea despre care vorbesc cercetătorii belgieni. Gena neîncrederii în stat și în instituțiile sale, deci implicit în spitale, ne face să ne păzim mai bine spatele. Ne-am imunizat din timp împotriva iluziilor, una dintre cele mai seducătoare fiind că cineva are grijă de noi. Noi, aici, în Estul sălbatic, învățăm destul de devreme în viață că suntem pe cont propriu și că, de exemplu, dacă vom ajunge în spitale, cel mai bun medic ne e norocul. Încă înainte de covid, românul știa că nu e bine să ajungi în spital, pentru că intri cu guturai și ieși cu stafilococ auriu.

Frica de a ajunge într-un spital ne-a fost, în timpul pandemiei, cel mai bun medicament. Statisticile naționale confirmă că cele mai multe infectări se produc în spitale, iar de multe ori personalul medical, prost echipat și prost antrenat, a plimbat virusul de la un bolnav la altul.

Apropo, ați văzut că oamenii nu mai sună la 112 pentru a reclama tradiționala indigestie de Paști? Decât pe un pat de spital, mulți s-or fi gândit să ia mai bine un colebil și să stea acasă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Regis RM Regis RM check icon
    Nu nene. Nu este vorba nici de genă, nici de neîncredere sau izolare. Este vorba posibil de vaccinare anti bcc... Care se pare că ajută. Țările fi Europa centrala și de Est au renunțat ultimele la vaccinul care a fost întrerupt de mult în Occident
    • Like 0
  • Va propun sa citim din nou acest articol peste doua saptamani. Sa vedem daca o sa ne ajute in vreun fel. Din ceea ce am vazut (cred ca am fost singurul din Romania, sic!) cateva zile inainte si dupa Paste... nu cred ca va mai sta in picioare teoria cu gena. Sper ca macar sistemul sanitar sa ramana in pozitie verticala.
    Bai, nenica... si Ebola daca am fi avut in Romania am fi dat navala la cumparaturile de sarbatori. Aici, parca imi zambeste teoria cu gena si incep sa cred ca avem totusi ceva care, in preajma Craciunului si Pastelui, face sa ne creasca alte 5-6 guri pe care trebuie sa le hranim. Si prefer sa cred asa ceva decat ca, in marea noastra majoritate, suntem bolnavi psihic.
    Colebil,pentru romanul debil. Acum si pururea in farmacii.
    • Like 2
  • Batranii subt cei mai afectati, oriunde. Dar.... Sa luam de exemplu batranii din Italia. Pensii caldute, mai putine griji, posibilitate de a iesii cu prietenii de aceeasi varsta la o cafea mica pe o terasa de unde sa admire un popo in trecere.
    Batranii din Romania - basma in cap, mana la gura stirba, sandale cu ciorapi, o iau razna daca le spui ca painea e 7 lei. Unde sa iasa astia. Stau in casa si se uita la posturile alea care le alimenteaza ura fata de nou. Si uite asa, se desprinde ca de fapt, din prostie, saracia i.a scapat de contaminare. Carantina nu le.a schimbat prea mult viata. Le lipseste totusi picoteala si barfa de pe banca din fata blocului.
    Concluzia cercetatorilor belgieni seamana cu aia a cercetatorilor rusi care dupa ce au taiat toate picioarele puricelui si acesta nu a mai sarit, au desprins concluzia ca nu mai aude.
    Si noi ne asteptam ca acesti cercetatori cu mintea casetată de clisee si definitii indoor sa gaseasca leacul pt covid.
    • Like 1
    • @ Calin Ungureanu
      check icon
      Nu tot ce este nou este bun, unele lucruri noi pot fi urate. De exemplu noua prietena :)
      • Like 0
  • Textul Dvs este o metafora interesanta, dar poate duce la concluzii superficiale opuse.

    In ziua in care un belgian a scos o gogomanie pe gura (cea cu gena europenilor de est), virolog de top de origine româna lucrând din greu la iadul din Franta, si-a exprimat imediat dezacordul.

    Toate televiziunile au redat in disperare stirea cu belgianul, niciuna n-a difuzat macar luarea de pozitie a unui reprezentat de seama a comunitatii stiintifice.

    Intre timp OMS a explicat cât se poate de clar, vaccinul BCG contra tuberculozei nu este efectiv impotriva Covid-19, iar cumpararea vaccinului priveaza copii din lumea a treia, acolo unde chiar este necesar.

    Densitatea populatiei a avut intradevar un efect de frânare a infectarilor, aici nu exista controverse.

    Cât despre încrederea în spitale, parerea mea, poate fi gresita, nu cred ca a cauzat mai multe infectari in occident. Batrânii din aziluri, ca-i Spania, Franta, Portugalia, Belgia, nu si-au "dorit" sa mearga la spital. Din contra...
    • Like 0
    • @ Cineva Altcineva
      Referitor la gogomania belgianului... mi se pare normal ca televiziunile de oriunde sa prefere o stire de cocos in locul uneia serioase, științifice dar plictisitoare si care nu provoacă audienta. Așa sunt televiziunile din ziua de azi. din cauza publicului care preferă astfel de știri discutabile.
      Cat despre increderea in spitale...autorul se refera clar la increderea românului in sistemul sanitar românesc. Si are dreptate...decât in spital cu indigestie mai bine degete in găt, colegiul, triferment etc dar acasă ca la spital stii cu ce te duci dar nu mai stii cum te întorci, mai ales daca nu ai pile, relații sau mulți euro...
      • Like 2
  • Mai este, din punctul meu de vedere si o alta posibila cauza:
    In vest, sistemele de asigurare a sanatatii performante au facut ca multi oameni sa ajunga la varste inaintate, imunitatea si in general starea lor de sanatate nefiind cea mai buna. Dar traiesc, se bucura de viata.
    Cand vine un asemenea virus, ei sunt cei care sunt loviti cel mai tare.
    In est, unde spitalele sunt cum sunt, oamenii nu ajung la asemenea varste inaintate ( in medie ) si mor pe rand cand da un guturai obisnuit sau o gripa obisnuita peste ei.
    Daca vei introduce decesele din aceasta pandemie si vei face media anuala ( pe ultimii 10 ani ) cred ca media de viata de fapt se echilibreaza est/vest.
    • Like 1
  • Cred ca ne hazardam prematur in statistici.COVID 19 va fi opandemie cu multe etape si de lunga durata.
    • Like 1
  • „„Apropo, ați văzut că oamenii nu mai sună la 112 pentru a reclama tradiționala indigestie de Paști? Decât pe un pat de spital, mulți s-or fi gândit să ia mai bine un colebil și să stea acasă””. Îmi place foarte mult acest final de articol pentru că spune mult. Eu cred că diferența dintre rezistență la infectare a esticilor, este dată de faptul că sunt populații ale unor țări care sunt degenerate, îmbătrânite din cauza infertilității populației sau din cauza mariajelor între rude apropiate, din cauza incesturilor, copiii rezultați din aceste relații fiind viitori cetățeni cu probleme. Germania a fost cea mai deschisă, guvernele germane din când în când având acțiuni de reîmprospătare a „sângelui„ german prin admiterea de emigranți la nivelul de zeci de mii. Probabil dacă se va lua în serios această teorie, vor apărea bănci de spermă care vor face afaceri bune în viitor.
    • Like 2
    • @ Dorel Romica Palenciucc
      Sincer, am dat un like pentru începutul comentariului, apoi am observat ca e un copy-Paste din articol si, după ce am citit ce scria în continuare as vrea sa imi retrag like-uri pentru ca nu pot fi de acord cu ce scrii acolo. În consecință te rog , ignoră acest like care , mai degrabă, este un dispune!
      • Like 0
  • Excelent articol. Sunt convinsa ca multi romani au avut forme usoare sau medii de covid si au stat acasa tratandu-se cu ce-au putut, numai sa nu aiba de-a face cu spitalul unde exista angajati care nu-si fac treaba daca nu-i "ungi" si se poate alege praful de tine din inconstienta lor.
    • Like 3
  • Povesti; trebuie sa asteptam sfarsitul pandemiei, sa tragem concluziile; deocamdata, virusul asta se dovedeste mai agresiv acolo unde bolnavii si batranii au fost pastrati mai mult timp, de un sistem de sanatate mai bun si mai generos. Estul are mai putine tinte sensibile, deci mai putine victime. Pentru ca are un sistem de sanatate mai sarac si mai prost organizat.
    Selectia naturala (favorizata de un sistem medical prost) a eliminat tintele Covid-ului.
    In rest, blablabla.
    Vom vedea la final, toate aspectele. Deocamdata, cred ca este prematura analiza.
    • Like 3
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Cu siguranta este vorba de mai multi factori ( de fapt efecte secundare ale altor cauze ) care se suprapun. Unii au fost amintiti in articol dar cu siguranta acesta este cel mai putenic.
      • Like 0
  • Dar când vom fi ieșit din case, fiindcă trebuie sa ieșim odată, și daca vaccinul nu va fi apărut încă, nu ne vom găsi exact în același punct dinainte de pandemie? Nu vor escalada îmbolnăvirile din nou? Nu am auzit încă o argumentare în acest sens. Dacă încă se moare cu aceste restricții dure, ce sa va întâmpla când vor începe școlile, de pilda, cu atâtea mase de copii și cadre didactice la un loc? Cred ca scoala este spatiul cu cea mai mare concentrare de persoane pe m2.
    • Like 1
    • @ Ugro Camelia
      Te speli pe mîini în neștire și porți mască, dacă ești profesor. Tușești în batistă, nu scuipi pe jos, nu sufli mucii pe jos... chestii care deosebesc omul de animal, în general.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult