Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Peste două treimi dintre afacerile de familie din Europa Centrală și de Est sunt conduse de fondatori, iar 40% nu au încă un plan de succesiune

tata si fiu - afacere

Foto: Agnieszka Olek / Caia Image / Profimedia

Peste 40% dintre afacerile de familie Europa Centrală și de Est (ECE) nu au un plan de succesiune, în condițiile în care peste două treimi (64%) dintre acestea sunt conduse încă de prima generație de antreprenori care le-au înființat, arată cel mai recent raport PwC CEE NextGen, realizat în rândul a 180 de antreprenori din regiune, inclusiv din România. Astfel, doar 36% dintre aceste afaceri au trecut de prima generație. Comparativ, la nivel global, 32% dintre afacerile de familie sunt conduse de fondatori, iar 68% au trecut la următoarele generații.

Ecosistemul afacerilor de familie din România este încă tânăr, fiind înființat în urmă cu nici 35 de ani, astfel că majoritatea companiilor sunt la prima generație. Având în vedere că mulți dintre antreprenorii din primul val au acum 60 sau 70 de ani, se pregătesc pentru succesiune, un proces care nu se concentrează doar pe simpla transmitere a proprietății către următoarea generație sau pe asigurarea averii prin stabilirea unei structuri juridice adecvate, ci înseamnă instituirea unei guvernanțe familiale și transmiterea cunoștințelor, a experienței și a valorilor către generația tânără. Deși, aproape trei sferturi dintre fondatori spun că păstrarea afacerii în familie este un obiectiv cheie pe termen lung, conform sondajului NextGen, mulți nu au luat încă măsuri pentru acest obiectiv, cum ar fi o politică de guvernanță a afacerii. 

La originea acestei aparente lipse de planificare în numeroase afaceri de familie se pot afla mai mulți factori. Majoritatea celor din generația următoare (NextGen) spun că o problemă cheie în planificarea succesiunii este indisponibilitatea generației actuale de a se pensiona. Totodată, mai mult de jumătate (53%) spun că acest aspect este dificil de abordat.

Următoarea generație crede că este pregătită să preia conducerea

Majoritatea respondenților din generația următoare (60%) arată că știu clar care sunt pașii pe care trebuie să îi facă pentru a se pregăti pentru viitorul rol în cadrul afacerii de familie, doar 11% fiind nesiguri.

În contextul în care sondajul sugerează că ar exista probleme de comunicare între generații, întrebarea care se pune este dacă generația fondatorilor afacerilor de familie împărtășește această încredere a NextGen că este pregătită să conducă întreprinderile de familie în următoarele decenii. De aceea, procesul de transfer trebuie să fie foarte bine pregătit, de la stabilirea unui cadru juridic și decizional adecvat, la transmiterea cunoștințelor, valorilor și misiunii companiei către generațiile următoare, mai ales în condițiile în care mulți vor păstrarea afacerii în familie.

Un factor esențial în planificarea succesiunii îl reprezintă pregătirea noii generații pentru a prelua conducerea. Majoritatea (52%) dintre respondenții NextGen apreciază că a fi lideri ai afacerii sau membri ai consiliului de administrație reprezintă o provocare, iar 40% consideră că au capacitatea de a deține un astfel de rol.

NextGen din Europa Centrală și de Est au, în general, o percepție pozitivă asupra oportunităților de carieră și a ambițiilor în cadrul afacerii de familie. Trei sferturi (75%) au răspuns că au posibilitatea de a învăța și de a se dezvolta în cadrul afacerii de familie, doar 6% fiind în dezacord cu această afirmație. Acest lucru indică, probabil, o NextGen implicată, dornică de afirmare, care este puțin nesigură, dar și entuziasmată în legătură cu propria carieră și viitorul afacerii lor de familie.

Alte concluzii ale raportului:

- Realizarea unei creșteri a afacerii este principala prioritate pentru NextGen ECE în următorii doi ani, mai mult de jumătate dintre respondenți menționând creșterea ca fiind cea mai importantă.

- NextGen dezvăluie însă dorința de a explora idei noi, principalele domenii în care consideră că pot aduce cel mai mult valoare fiind modernizarea practicilor de management, expansiunea internațională, investiții în alte afaceri, diversificarea serviciilor și a produselor și separarea acționariatului de management.

- 36% din generația următoare cred că există rezistență instituțională la schimbare în cadrul organizației.

- 51% dintre NextGen din ECE cunosc existența unui plan de succesiune în cadrul afacerii lor de familie. Cu toate acestea, o minoritate semnificativă de 15% nu a fost implicată în elaborarea acestuia.

- Majoritatea NextGen din ECE (75% față de 82% la nivel global) sunt personal interesați de inteligența artificială generativă - și majoritatea consideră că nivelul lor de cunoștințe este ridicat.

- Doar 7% au implementat IA în organizațiilor lor, aproape 40% încă nu.

Au contribuit Mihai Anița, Partener și Leader al serviciilor de Audit PwC România, și George Ureche, Director PwC România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult