Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Peste două treimi dintre afacerile de familie din Europa Centrală și de Est sunt conduse de fondatori, iar 40% nu au încă un plan de succesiune

tata si fiu - afacere

Foto: Agnieszka Olek / Caia Image / Profimedia

Peste 40% dintre afacerile de familie Europa Centrală și de Est (ECE) nu au un plan de succesiune, în condițiile în care peste două treimi (64%) dintre acestea sunt conduse încă de prima generație de antreprenori care le-au înființat, arată cel mai recent raport PwC CEE NextGen, realizat în rândul a 180 de antreprenori din regiune, inclusiv din România. Astfel, doar 36% dintre aceste afaceri au trecut de prima generație. Comparativ, la nivel global, 32% dintre afacerile de familie sunt conduse de fondatori, iar 68% au trecut la următoarele generații.

Ecosistemul afacerilor de familie din România este încă tânăr, fiind înființat în urmă cu nici 35 de ani, astfel că majoritatea companiilor sunt la prima generație. Având în vedere că mulți dintre antreprenorii din primul val au acum 60 sau 70 de ani, se pregătesc pentru succesiune, un proces care nu se concentrează doar pe simpla transmitere a proprietății către următoarea generație sau pe asigurarea averii prin stabilirea unei structuri juridice adecvate, ci înseamnă instituirea unei guvernanțe familiale și transmiterea cunoștințelor, a experienței și a valorilor către generația tânără. Deși, aproape trei sferturi dintre fondatori spun că păstrarea afacerii în familie este un obiectiv cheie pe termen lung, conform sondajului NextGen, mulți nu au luat încă măsuri pentru acest obiectiv, cum ar fi o politică de guvernanță a afacerii. 

La originea acestei aparente lipse de planificare în numeroase afaceri de familie se pot afla mai mulți factori. Majoritatea celor din generația următoare (NextGen) spun că o problemă cheie în planificarea succesiunii este indisponibilitatea generației actuale de a se pensiona. Totodată, mai mult de jumătate (53%) spun că acest aspect este dificil de abordat.

Următoarea generație crede că este pregătită să preia conducerea

Majoritatea respondenților din generația următoare (60%) arată că știu clar care sunt pașii pe care trebuie să îi facă pentru a se pregăti pentru viitorul rol în cadrul afacerii de familie, doar 11% fiind nesiguri.

În contextul în care sondajul sugerează că ar exista probleme de comunicare între generații, întrebarea care se pune este dacă generația fondatorilor afacerilor de familie împărtășește această încredere a NextGen că este pregătită să conducă întreprinderile de familie în următoarele decenii. De aceea, procesul de transfer trebuie să fie foarte bine pregătit, de la stabilirea unui cadru juridic și decizional adecvat, la transmiterea cunoștințelor, valorilor și misiunii companiei către generațiile următoare, mai ales în condițiile în care mulți vor păstrarea afacerii în familie.

Un factor esențial în planificarea succesiunii îl reprezintă pregătirea noii generații pentru a prelua conducerea. Majoritatea (52%) dintre respondenții NextGen apreciază că a fi lideri ai afacerii sau membri ai consiliului de administrație reprezintă o provocare, iar 40% consideră că au capacitatea de a deține un astfel de rol.

NextGen din Europa Centrală și de Est au, în general, o percepție pozitivă asupra oportunităților de carieră și a ambițiilor în cadrul afacerii de familie. Trei sferturi (75%) au răspuns că au posibilitatea de a învăța și de a se dezvolta în cadrul afacerii de familie, doar 6% fiind în dezacord cu această afirmație. Acest lucru indică, probabil, o NextGen implicată, dornică de afirmare, care este puțin nesigură, dar și entuziasmată în legătură cu propria carieră și viitorul afacerii lor de familie.

Alte concluzii ale raportului:

- Realizarea unei creșteri a afacerii este principala prioritate pentru NextGen ECE în următorii doi ani, mai mult de jumătate dintre respondenți menționând creșterea ca fiind cea mai importantă.

- NextGen dezvăluie însă dorința de a explora idei noi, principalele domenii în care consideră că pot aduce cel mai mult valoare fiind modernizarea practicilor de management, expansiunea internațională, investiții în alte afaceri, diversificarea serviciilor și a produselor și separarea acționariatului de management.

- 36% din generația următoare cred că există rezistență instituțională la schimbare în cadrul organizației.

- 51% dintre NextGen din ECE cunosc existența unui plan de succesiune în cadrul afacerii lor de familie. Cu toate acestea, o minoritate semnificativă de 15% nu a fost implicată în elaborarea acestuia.

- Majoritatea NextGen din ECE (75% față de 82% la nivel global) sunt personal interesați de inteligența artificială generativă - și majoritatea consideră că nivelul lor de cunoștințe este ridicat.

- Doar 7% au implementat IA în organizațiilor lor, aproape 40% încă nu.

Au contribuit Mihai Anița, Partener și Leader al serviciilor de Audit PwC România, și George Ureche, Director PwC România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult