Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Circa 90% dintre companiile ce produc bunuri de larg consum estimează că se vor confrunta cu majorări de costuri în 2022. Opt din zece iau în calcul transferul costurilor în prețuri - studiu

bunuri de larg consum

Foto Getty Images

Majoritatea reprezentanților companiilor multinaționale care activează în industria bunurilor de larg consum (93%) și-au stabilit ca principal obiectiv, anul acesta, creșterea veniturilor comparativ cu anul anterior, ca urmare a deciziilor îndrăznețe adoptate în 2021, care acum dau rezultate, conform studiului Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook. Aceștia estimează însă și o serie de provocări generate de persistența dificultăților din lanțurile de aprovizionare, de tensiunile din piața muncii și de creșterea rapidă a costurilor de producție. Pe de altă parte, majoritatea respondenților consideră că 2022 va marca o bătălie pentru menținerea încrederii - 95% dintre aceștia spun că organizațiile care beneficiază de o încredere ridicată din partea consumatorilor sunt mai rezistente.

Conform studiului, cel puțin jumătate dintre companii se așteaptă la o creștere a marjelor operaționale anul acesta, în ciuda majorării costurilor. Totuși, provocările existente ar putea limita capacitatea industriei de a obține rezultatele așteptate. Nouă din zece participanți la studiu consideră că sincopele din lanțurile de aprovizionare reprezintă cea mai mare amenințare pentru creștere, iar șase din zece spun că deficitul de forță de muncă afectează deja perspectivele pentru acest an. 

Studiul mai arată că 90% dintre companiile producătoare de bunuri de consum estimează că se vor confrunta cu majorări de costuri în 2022, pe fondul creșterii inflației, iar opt din zece spun că vor transfera parțial costurile suplimentare în prețuri. Însă doar jumătate (54%) cred că prețurile pot fi majorate fără a afecta cererea din partea consumatorilor, sugerând că unii dintre ei nu vor putea sau nu vor fi dispuși să plătească mai mult pentru aceleași produse.

În prezent, inflația este un fenomen cu care se confruntă toate economiile lumii, inclusiv cea europeană, iar în industria bunurilor de consum, direct responsabilă pentru prețurile finale plătite de consumatori, fenomenul este cel mai vizibil. În România, companiile din domeniu beneficiază însă de o cerere ridicată din partea populației. Potrivit celor mai recente date ale BNR, ramurile producătoare de bunuri de consum, în special de uz curent, grevate mai puțin intens de criza componentelor, au înregistrat, în trimestrul trei al anului trecut, cele mai favorabile ritmuri de creștere. Pentru acest an, autoritățile estimează o evoluție pozitivă a consumului privat (+4,5%), aspect încurajator pentru industrie.

Pentru menținerea sau sporirea încrederii consumatorilor și a celorlalți colaboratori, companiile din domeniu intenționează să acționeze pe trei direcții – îmbunătățirea transparenței, intensificarea digitalizării și modernizarea relațiilor de muncă. În general, companiile simt că pierd încrederea consumatorilor atunci când nu sunt deschise și transparente (90%), când nu întrunesc așteptările cu privire la protecția mediului, implicare socială și guvernanță –ESG - (84%), când lipsa de personal afectează calitatea produselor (79%) sau când prețurile cresc nejustificat de mult (76%).

De altfel, nouă din zece respondenți spun că industria trebuie să facă eforturi mai mari pentru a păstra încrederea consumatorilor. 

În final, studiul prezintă și cinci idei care au potențialul de a schimba industria în următorii zece ani. Acestea sunt intensificarea vânzărilor de bunuri digitale (mulți consideră conceptul metavers ca nefiind un loc, ci un moment în timp, în care consumatorii încep să prețuiască mai mult componentele vieții lor digitale, decât a celei fizice), automatizarea cumpărăturilor recurente (77% dintre participanții la studiu consideră că este o evoluție posibilă în următorii zece ani), digitalizarea ambientală (bunuri de uz casnic obișnuite activate de un pachet de servicii digitale, care ar putea lua viață în mediul automat atunci când consumatorii le folosesc), fabrica de proximitate, reapărută ca urmare a interesului pentru lanțurile de aprovizionare mai scurte, și viziunea post-consum, conform căreia consumatorii vor lua mai multe decizii de cumpărare bazate pe durabilitate, din considerente de mediu și/sau de protejare a resurselor ori din cauza prețurilor în creștere.

Studiul Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook a fost efectuat în rândul a 100 de companii multinaționale producătoare de alimente și băuturi, bunuri de uz casnic, îngrijire personală și îmbrăcăminte, cu venituri cumulate de peste un miliard de dolari.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    În ciuda presiunii distribuitorilor și a lanturilor comercial prețurile vor trebui sa creasca, altfel multe companii - și în special cele românești care nu au o corporatie în spate - vor trebui sa reducă activitatea sau chiar sa inchida. Câteva exemple de creșteri de prețuri: 45% la ambalajele pe baza de hârtie, 15% zahăr, 300% gaz, iar curentul 200%. Numai dacă ai profituri brute la nivelul 20% - 30% poti sa rezisti fără creșteri de prețuri, dar când înainte de pandemie aveai în jur de 5% nici o șansă fără creșteri de prețuri. Dacă crești prețurile ești înlocuit de ceva mai iefin de multe ori produs chiar în UE, dacă nu crești prețurile vinzi cât de cât, dar nu faci profit suficient sa reinvestesti pentru a fi mai productiv. Din păcate situația actuala nu este grea numai pentru consumatori, dar și mai grea pentru producătorii romani care din pacate nu pot tine pasul cu cei din vest la tehnologie, dar și la prețuri. Și în timp ajungem la "mila" importurilor. Vremuri grele, și abia la început.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult