(Foto: Inquam Photos / Bogdan Dănescu)
3.355 magistrați și 125 de auditori de justiție au semnat săptămâna trecută un memoriu, adresat ministrului Justiției Tudorel Toader și premierului Mihai Tudose, prin care solicită retragerea proiectului de modificare a Legilor Justiției. Este vorba de mai mult de o treime din numărul total de judecători și procurori din România.
Vezi aici lista integrală a semnatarilor.
În memoriu se arată că avizul negativ al CSM, deși unul consultativ, nu poate fi nesocotit și desconsiderat.
„Deși avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu este, potrivit legii, unul obligatoriu, acesta nici nu poate fi nesocotit, desconsiderat, jurisprudența recentă a Curții Constituționale a României dezvoltând și accentuând în mod deosebit o nouă dimensiune a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție (”În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”), în sensul atașării conținutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului. Prin urmare, inclusiv normele legislative ce prevăd avizul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie interpretate în spiritul loialității față de Legea fundamentală și obligației autorităților publice de a aplica Mecanismul de cooperare și verificare şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru”, se arată în memoriul dat publicității pe 2 octombrie.
Magistrații resping toate modificările de esență ale proiectului legislativ, privind reorganizarea Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției, modificările privind numirile la vârful justiției (procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ și ai DNA, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestora), modificările propuse privind regimul răspunderii magistraților, modificările sistemului de recrutare a magistraților – limita de vârstă (30 de ani) pentru admitere la Institutul Național al Magistraturii și cerința vechimii în altă profesie juridică de minimum 5 ani.
Înființarea în cadrul PÎCCJ a unei direcții specializate având competența exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora reprezintă o altă prevedere pe care magistrații o contestă.
La rândul său, ambasadorul Hans Klemm spunea recent că SUA sunt îngrijorate că propunerile ministrului Tudorel Toader pentru reforma Justiției ar putea întoarce România din drumul pe care l-a parcurs până acum în lupta anticorupție. Președintele României consideră că Guvernul și Parlamentul nu au cum să ignore semnalul clar venit din partea CSM, spunea săptămâna trecută purtătorul de cuvânt președintelui României.
Ministrul Tudorel Toader declara, în urmă cu o săptămână, că proiectul legilor justiției nu va fi modificat, chiar dacă CSM a dat un aviz negativ.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu am avut în vedere ideea ca magistraţii să legifereze, ci am avut în vedere faptul că ar fi fost mult mai util un protest însoţit de soluţii acceptate de tot corpul magistraţilor. Într-o asemenea situaţie, nu cred că Guvernul ar mai fi avut argumente. Faptu că se produc asemenea clivaje în legătură cu justiţia, arată că ceva important nu funcţionează la nivelul instituţiilor de bază ale statului.
Liviu Avram rezuma destul de simplu ceea ce s-a intamplat: "...ministrul a reglementat cu maximă minuţiozitate propunerile care au stârnit spaima sistemului judiciar, dar modificările necesare, cerute chiar de către CSM, le-a tratat superficial, incomplet şi contradictoriu..."