Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Pilonul II de Pensii - Măgăoaia lui Ber Căciulă

Instalație Iași

În mijlocul Iașiului a răsărit, potrivit exprimării unui ieșean, „un morman de tablă și linoleum păros”. Într-adevăr, prima reacție cetățenească este să întrebi cum de-au fost basculate în inima Orașului Culturii deșeuri din demolarea vreunei hale, luate ulterior în coarne de o ciurdă de bouri iritați.

Însă măgăoaia deșchiolată este, ne deschide mintea edilul Mihai Chirica, o operă de artă. Mai mult, experții în artă modernă ai departamentului Apă Canal din Primărie atrag atenția ieșenilor că se află în fața „unei instalații unice, cu puternice influențe dadaiste”. Da, da, sunt, probabil, influențe care s-au transmis în Iași de la Moinești, locul nașterii inventatorului dadaismului, Tristan Tzara. 

Totuși, autorul instalației, adică instalatorul, cum ar veni, nu e moldovean, nu e nici măcar român – e neamț, și îl cheamă Behr, Clemens Behr. Ber-Căciulă i-aș zice eu, ca un necioplit ce mă aflu, întrucât mi se pare a aduce creațiunea sa cu căciula trântită de pământ a unui megarobot din Transformers.

Edilul Chirica îi asigură pe ieșenii buimăciți de ce văd că așa a fost și cu Picasso și, în general, cu picasoii, cum e și alde Behr. „La început nu au fost înțeleși, iar acum se dau milioane de euro pe lucrările lor. Nu vreau să mă gândesc cât o să coste lucrarea asta peste 10 ani”, a mai cuvântat, melancolic, edilul Chirica. Așa e, nici ieșenii nu vor. În schimb, sunt interesați să afle că acum costă 16.000 de euro din banii lor.

Opțiunea pentru instalatorul german arată ciudat, având în vedere că edilul Chirica este cel care declara că nu poate accepta ca prim-ministru o persoană numită Sevil Shhaideh, deoarece el este „crescut lângă statuia lui Ștefan cel Mare”. Ar fi putut, dacă nu să aleagă ceva din creația unui artist plastic moldovean, măcar să facă apel la București. Căci în Capitală avem monumente compatibile cu viziunea lui Herr Behr, în stilul curentului „Fazăr of tembelismus”: Cartoful în Țepușă din Piața Revoluției, Coastele la Grătar din Piața Presei Libere, Cactusul Unirii – Piața Alba Iulia... 

Nu am reușit să aflu ce nume poartă lucrarea. Prin urmare, propun unul: să se numească „Pilonul II de Pensii”. Am și o explicație.

Agasat de îngustimea de minte și simțire a concitadinilor săi, edilul Chirica face, totuși, după observațiile d-sale estetice, o referire monumentală la București, mai exact, tronc, Marițo, la Palatul Victoria: „Mă îngrijorează că n-a creat aceeași stare de agitație în mediul on-line faptul că se fură Pilonul II de pensii”.

Adicătelea, uitați-vă la harababura (apud Klaus Iohannis) făcută de guvernul lui Dragnea cu banii oamenilor, căci n-are sula cu prefectura, are primăria cu harababura, ca să n-o vedeți pe aia plantată de mine în centru.

Și totuși, există o asemănare între cele două harababuri. Ambele sunt produse fără să fie băgați în seamă beneficiarii.

Li s-a pus ieșenilor sub ochi mai întâi o copie (e adevărat, mai greu de realizat decât originalul!) a măgăoaiei lui Ber Căciulă, ca să se vadă dacă place cuiva?

I-a întrebat cineva pe pensionari dacă ard de nerăbdare să le grebleze banii „búgetul” lui Dăncilă?

Cine a zis că au trecut aproape 30 de ani de când Partidul hotăra ce vor, de fapt, masele, dar nu-și dau seama? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult