Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Pilonul II de pensii private vs. depozitul bancar. Un calcul după aproape 13 ani și răspunsul la întrebarea „Dar comisionul, cât e comisionul?!”

pensionari - piata - Foto Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

Una din întrebările frecvente pe care le primim în legătură cu rezultatele investiționale ale fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) se referă la comparația cu diverși alți indicatori economici. În materialul precedent am tratat comparația dintre randamentul Pilonului II (calculat conform tuturor standardelor profesionale internaționale) și rata inflației.

În acest articol voi compara rezultatul acumulării totale din Pilonul II de pensii private cu performanța unui depozit bancar. Altfel spus, dacă în loc să contribui la Pilonul II aș fi depus aceeași sumă la bancă și aș fi acumulat dobândă cu capitalizare, care instrument ar fi fost mai profitabil pentru mine ca persoană fizică, Pilonul II sau depozitul bancar? Încep cu câteva precizări metodologice esențiale pentru a ilustra rigurozitatea statistică a cifrelor prezentate mai jos.

Am folosit salariul mediu brut pe economie (sursa: Institutul Național de Statistică) și nivelul istoric al ratei contribuțiilor la Pilonul II, considerând că persoana are un istoric complet de muncă și respectiv contribuții din mai 2008 (startul Pilonului II) până în octombrie 2020 (cele mai recente date disponibile), adică 150 de contribuții lunare. Din fiecare contribuție lunară brută am dedus nivelul comisionului practicat din contribuție, apoi am convertit suma rezultată în unități de fond la valoarea unității (sursa: Autoritatea de Supraveghere Financiară) din data de 20 a fiecărei luni (conform legislației, dar și practicii viramentelor făcute de Casa Națională de Pensii Publice către fondurile de pensii). Am acumulat numărul de unități de fond și apoi le-am actualizat valoarea la nivelul de la finele perioadei, respectiv 31 octombrie 2020. Important de reținut: calculul este net de comisionul practicat din activul net, acesta fiind deja reflectat în valoarea zilnică a unității de fond. Separat, am calculat comisionul total din activul net perceput de fondurile de pensii (date efective) și am estimat pe baza acestuia nivelul individual.

Similar, pentru a simula acumularea în depozitul bancar, am folosit același nivel al contribuției brute ca și la Pilonul II, la care am calculat dobândă și acumulare lunară cu capitalizare (inclusiv dobândă la principalul istoric) folosind rata medie a dobânzii calculată de Banca Națională a României pentru depozitele noi în RON disponibile populației. La final, am comparat suma netă acumulată în Pilonul II cu cea acumulată în depozitul bancar, precum și câștigurile calculate față de suma virată la Pilonul II, respectiv depusă la bancă. O ultimă precizare importantă: în timp ce calculul la Pilonul II este deja net de toate comisioanele percepute, în cazul depozitului bancar suma acumulată ar putea fi supusă unor comisioane suplimentare, imposibil însă de estimat într-un calcul statistic mediu.

Figura1. Tabel acumulare P2 versus depozit bancar

Să trecem la rezultate. Pentru „românul mediu” care a contribuit lună de lună la Pilonul II din mai 2008 până în octombrie 2020 au fost virate în fondul său de pensii private obligatorii 150 de contribuții brute, în valoare totală de 16.591 RON. Din aceste contribuții, „administratorul mediu” a dedus comisioane totale din contribuții în valoare de 336 RON, apoi a investit continuu sumele rezultate. Din activul net lunar a mai fost dedus și al doilea comision, în valoare totală de 445 RON. Așadar, avem contribuții totale de 16.591 RON și comisioane totale de 781 RON. Investind banii participanților, „fondul mediu” de pensii private a realizat un activ mediu net de 21.080 RON, adică atât are în contul personal „românul mediu” la 31 octombrie 2020. Suma corespunde unui câștig brut total (comisioane incluse) de 5.270 RON, adică unui câștig net total (fără comisioane) de 4.489 RON.

Cu alte cuvinte, administratorii Pilonului II au primit în gestiune niște bani, pe care i-au investit și din care au dedus comisioane. Cum se împarte câștigul realizat din aceste investiții între administratori și participanți? Calculăm simplu pe baza datelor de mai sus: din 5.270 RON (câștig brut realizat din investiții), administratorul fondului a încasat comisioane totale de 781 lei (15% din rezultat), iar participantul persoană fizică se bucură de un câștig net de 4.489 RON (85% din rezultat).

Figura 2. Grafic 85%-15%

Să trecem la calculul aferent depozitului bancar. Cele 150 de contribuții corespondente sumelor din Pilonul II, adică 16.591 RON, le-am „depus” lunar în depozite bancare în RON și, după calculul compus al dobânzii, am ajuns la o sumă acumulată totală de 18.407 RON, adică un câștig brut de 1.816 RON. Reamintesc, nu pot fi luate în calcul comisioanele bancare evident aplicabile acestor operațiuni, care diferă prea mult și pentru care nu există calcule statistice medii istorice. Astfel, eu personal consider mai corect să comparăm câștigul brut din Pilonul II (și nu câștigul net) cu câștigul aferent depozitului bancar. Pentru rigurozitate însă voi prezenta ambele comparații, lăsând cititorii să-și formeze propria opinie.

Trăgând linie, la Pilonul II avem un câștig brut individual de 5.270 RON, de 2,9 ori mai mare decât câștigul brut de 1.816 RON aferent acumulării într-un depozit bancar. Dacă ne referim la situația netă de comisioane la Pilonul II, avem un câștig net individual de 4.489 RON, de 2,5 ori mai mare decât câștigul brut bancar.

Câteva precizări privind diferența de performanță dintre cele 7 fonduri de pensii de Pilon II. În primul rând, nu este vocația APAPR și nici scopul materialului de față să ilustreze care fonduri de pensii au fost mai performante decât altele, ci să prezentăm rezultate statistice medii relevante pentru diverse comparații. De aceea, mai jos am prezentat cele 7 fonduri fără a le preciza numele și administratorul. Observăm din cifre o diferență de performanță de 26% între cel mai performant fond de Pilon II și cel mai puțin performant, adică un câștig mediu net generat pentru participant de 5.080 RON față de 4.033 RON (și față de media Pilonului II de 4.489 RON). Chiar și așa, toate fondurile de Pilon II prezintă rezultate cel puțin duble pe toată perioada de funcționare față de depozitul bancar.

Câteva precizări privind diferența de performanță dintre cele 7 fonduri de pensii de Pilon II. În primul rând, nu este vocația APAPR și nici scopul materialului de față să ilustreze care fonduri de pensii au fost mai performante decât altele, ci să prezentăm rezultate statistice medii relevante pentru diverse comparații. De aceea, mai jos am prezentat cele 7 fonduri fără a le preciza numele și administratorul. Observăm din cifre o diferență de performanță de 26% între cel mai performant fond de Pilon II și cel mai puțin performant, adică un câștig mediu net generat pentru participant de 5.080 RON față de 4.033 RON (și față de media Pilonului II de 4.489 RON). Chiar și așa, toate fondurile de Pilon II prezintă rezultate cel puțin duble pe toată perioada de funcționare față de depozitul bancar.

Figura 3. Tabel acumulare 7 fonduri vs. depozit bancar

Comparația Pilon II vs. depozit bancar nu ar fi completă fără alte câteva precizări care să reflecte avantajele, respectiv dezavantajele relative ale celor produse financiare comparate:

1) La Pilonul II acumularea se face automat, fără efort pentru persoana fizică (angajatorul virează CAS, din care CNPP virează o parte la fondul de pensii, care investește sumele), în timp ce mersul lunar la bancă (sau depunerea online a sumelor respective) presupune un efort de timp și disciplină deloc neglijabile pentru persoană. De aici reiese un avantaj clar al Pilonului II: acumularea automată, fără efort, de sume suplimentare. Pentru mai bine de jumătate din români, Pilonul II reprezintă de fapt singura sursă de acumulare financiară, cei mai mulți neavând resursele sau disciplina pentru economisire lunară în alte instrumente financiare;

2) Sumele din depozitele bancare (principal plus dobândă) sunt garantate integral în limita a 100.000 EUR, în timp ce la Pilonul II garanția acoperă contribuțiile nete (principal minus comisioane). Pentru „românul mediu” din calculele de mai sus, față de o sumă inițială de 16.591 RON, Pilonul II îi garantează o sumă minimă de 15.810 RON (suma disponibilă în realitate fiind însă de 21.080 RON), în timp ce depozitul bancar îi garantează o sumă fixă de 18.407 RON. Avantaj aparent la depozitul bancar, însă funcționarea impecabilă a Pilonului II timp de aproape 13 ani reprezintă o carte de vizită mai mult decât onorabilă pentru sumele acumulate mai degrabă decât pentru suma minimă garantată legal.

Închei spunând foarte clar că toate calculele istorice de mai sus se bazează exclusiv pe date statistice ale ASF, BNR, INS disponibile publicului, astfel că oricine și oricând poate replica rezultatele dacă are la dispoziție un Excel și (destul de mult) timp și răbdare disponibile.

Aici puteți descarcă fișierul Excel cu toate detaliile aferente calculelor prezentate în articol

Articol preluat de pe project-e.ro

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnul @Mihai Bobocea comparatia pe care o faceti aici e derizorie: " Calculăm simplu pe baza datelor de mai sus: din 5.270 RON (câștig brut realizat din investiții), administratorul fondului a încasat comisioane totale de 781 lei (15% din rezultat), iar participantul persoană fizică se bucură de un câștig net de 4.489 RON (85% din rezultat)." Cei 15% din rezultat sunt o gluma, ma refer la modul cum calculati. "Rezultatul" cuprinde efectul de cumulare a dobanzii, pe cand comisioanele sunt luata la incarcare sau pe active anual. Practic dumnevoastra comparati mere cu pere. Efectul acelor comisioane s-ar vedea daca ati calcula, ca tot va raportati la "rezultatul" absolut investitional, efectul lipsei acelor bani din evolutia ulterioara a fondului. Banii luati ca comision sunt folositi de administratori potential ca sa realizeze in paralel cu rezultatul clientului un castig de-al lor. Dca le-ati compara cele 2 castiguri ati vedea ca sunt mult mai comparabile, ce ziceti (la 2% cat erau comisioanele initial era ceva foarte evident, mai nou, in ultimii ani au mai scazut)?
    • Like 0
  • Comparatia nu ar trebui sa se faca cu un depozit bancar in primul rand, avand in vedere ca aceste investitii sunt pe termen lung. Daca ar fi asa nu si-ar avea rostul acest pilon 2: depozitele la banca pe termen lung nu acopera inflatia in primul rand, care ar fi diferentierea fata de pilonul 1 in cazul acesta ? Daca autorul ar fi si comparat efectul comisioanelor asupra investitiei pe zeci de ani ar fi concluzionat ca au un efect in rezultatul final mult mai mare datorita efectului de "compunere a ratei de castig/ratei comisioanelor". Deci cred ca mai este de lucru pentru a transparentiza.
    • Like 0
    • @ Marinca Gheorghe
      De ce nu comparam rezultatele cu un index de actiuni in proportia pe care o credeti dvs. potrivita pentru investitii pe termen lung. De ce e limitata la 24-25% investitia in actiuni in pilonul 2 ? Bina, asta ar trebui intrebat ASF. Pentru ca in ritmul asta, cu limitarea de 3.5% din brut, randamentul e mult mai mic decat ar fi necesar avand in vedere evolutia pensiilor si de la stat.
      Si apropo de randmanent, acesta se calculeaza ca o rata de castig echivalenta anualizata, nu cu exemple de castig absolut. Acolo s-ar vedea daca dupa comisioane e ceva mai mult de 5% anualizat sau mai mic.
      • Like 0
  • In functie de investitiile administratorului pilonului doi exista riscuri. Eu am cumparat ,,unitati de fond" de la o banca, pretul a tot cresut pana cand a aparut epidemia de covid si au scazut brusc la jumatate din pretul de cumparare. Acum sunt in crestere,dar mai dureaza pana ating valoarea la care am cumparat. Asa ca depinde de investitiile facute de administratorii pilonului.
    • Like 0
    • @ Stefan Grozav
      Trebuia să cumperi bitkoin!
      • Like 0
    • @ Stefan Grozav
      depinde si de dvs. puteti alege un fond mai bun.
      • Like 0
  • Analiza profesionista si corecta. Si usor de inteles!
    • Like 0
    • @ Oara Diana
      Pentru unii....
      Alții se lamentează.
      Precum și cu viitorul vaccin....
      • Like 2
  • Diferența este accesibilitatea fondurilor, în primul rând. Pot să retrag oricând un depozit bancar, să investesc în terenuri, case, etc în schimb nu mă pot atinge de banii de la P2.
    • Like 1
    • @ Nicoleta Razvan Pencu
      Probabil nu ati inteles rostul articolului. Autorul nu doreste sa compare randamentul diferitelor investitii, ci strict o comparatie intre cele doua mentionate. De altfel, aratati-mi si mie ce casa sau teren putem cumpara cu acea suma medie stransa in 13 ani, de putin peste 4000 euro :-)
      • Like 7
    • @ Nicoleta Razvan Pencu
      cox check icon
      Sau puteti sa jucati la 6 din 49. N-ati priceput nimic din ce spune autorul. Asa ca ma indoiesc ca ati putea avea profit din afaceri cu case si terenuri investind 16.000 de lei.
      • Like 2
    • @ Ovidiu Grigore
      O INVESTIȚIE este în principiu VOLUNTARĂ. Din câte știu P2 este OBLIGATORIU. Sub acest aspect, ok, randamentul este mai bun dar în final înseamnă bani blocați. Este irelevant ce cumpăram, era DECIZIA MEA.
      • Like 1
    • @ Ovidiu Grigore
      Liberty check icon
      te-ai uitat la bani 13 ani...???
      eu am cumparat 5 piersici si in 13 ani am adunat peste 30.000 euro...!
      • Like 0
    • @ Nicoleta Razvan Pencu
      AdiG check icon
      Pilonul 2 este constituit din bani care altfel mergeau la pilonul 1. Deci banii tot nu veneau la dvs. ci la pilonul 1. In consecinta nu era decizia dvs. ce faceati cu ei.
      • Like 4
    • @ AdiG
      Evident.
      Discuția era despre randamentul investiției.
      • Like 0
  • Marga check icon
    Ar fi interesant si un calcul al ratei inflatiei cumulate pentru aceasta perioada.
    • Like 2
    • @ Marga
      Acelasi autor precizeaza la inceput ca a facut o astfel de comparatie. Dai click pe numele lui si poti citi toate articolele sale. Nu-i greu :-)
      https://republica.ro/fondurile-de-pensii-private-din-pilonul-ii-au-depasit-in-mod-constant-inflatia
      • Like 2


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult