Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Plecată în Vest „să se realizeze”, Iulia a întâlnit un german care i-a mărturisit că, de 5 ani, își face vacanțele într-un loc minunat: Cisnădie. „I-am sunat pe ai mei și le-am zis că mă întorc acasă.” Iulia Lavu, „designer de noduri”, în Republica antreprenorilor

RA.

Când termini liceul, simți că ai nevoie de ceva mai multă libertate. Și pășești pe drumul independenței față de părinți, alegând să-ți continui studiile în alt oraș. Te gândești apoi că n-ar strica nici puțină libertate financiară și îți iei un job. Apoi un altul, care să te lase să ieși mai des dintre pereții unui birou și să te bucuri de mai multă libertate de mișcare. Și tot așa, până îți dai seama că libertatea, indiferent de forma pe care o ia, este „zgomotoasă și greu de susținut”. Și începi să cauți altceva. Liniștea. Sau, altfel spus, libertatea interioară.

Iulia Lavu, knot designer, a găsit-o împletind un vis al copilăriei din Cisnădie cu firele de iută, bumbac ori lână pe care le folosește pentru a crea diverse obiecte decorative și accesorii de modă. A pornit pe acest drum în 2015, după ce a lucrat în marketing, project management și vânzări, inclusiv în Germania, acolo unde, de altfel, a înțeles că trebuie să facă altceva. Acasă la ea.

„Mi-am definit libertatea în funcție de vârstă și de fiecare etapă a vieții. Apoi am înțeles că libertatea e zgomotoasă și greu de susținut. (...) Nu a fost deloc simplu. Eram o femeie super activă, dinamică, pe tocuri, ancorată permanent în viața socială, iar acum sunt eu cu mine și cu masa mea de cusut, în atelier. Și e foarte bine”, spune Iulia.

„Nu renunța niciodată la visul tău din copilărie”

Părinții Iuliei sunt ingineri textili, astfel că multe amintiri din copilăria ei sunt învăluite în mirosul uleiului folosit pentru ungerea utilajelor de țesut. Îl simțea încă de la primele ore ale dimineții, când aștepta în secția fabricii de covoare de Cisnădie să se deschidă grădinița. Și tot mică fiind, a învățat să croșeteze. Mama i-o dăduse în grijă unei vecine săsoaice și în casa acesteia, alături de prietenele cu care a crescut, a deprins meșteșugul și dragul de lucrul manual.

Iulia își amintește că, încă de atunci, își dorea să devină creator de modă. Chiar și-a câștigat primii bani replicând un accesoriu făcut celebru de Shakira: un brâu alb împletit, cu șnururi lungi și noduri, care punea în evidență talia. Ușor-ușor, pe drumul căutării unei alte forme de libertate, visul de a crea s-a estompat. Dar a rămas undeva acolo.

„Am primit o provocare de a face în Germania ceea ce făceam aici. Adică să vând rezervoare de stocare de apă. Și am acceptat, dar cred că acolo am stors ultima picătură de energie și voință. În acest context am întâlnit un german care în ultimii cinci ani își petrecuse vacanța în Cisnădie și Cisnădioara. El mi-a împărtășit cât de mult îi place zona și cât de frumoase sunt aceste locuri, iar eu i-am vorbit despre textile. Și cumva, atunci s-a făcut declicul acela pentru mine și am decis să închei colaborarea. I-am sunat pe ai mei și le-am zis că mă întorc acasă. A fost o fericire. Tata mi-a zis direct: Facem covoare!”, își amintește Iulia.

Am întâlnit un german care în ultimii cinci ani își petrecuse vacanța în Cisnădie și Cisnădioara. El mi-a împărtășit cât de mult îi place zona și cât de frumoase sunt aceste locuri, iar eu i-am vorbit despre textile. Și cumva, atunci s-a făcut declicul acela pentru mine. I-am sunat pe ai mei și le-am zis că mă întorc acasă. A fost o fericire. Tata mi-a zis direct: Facem covoare!”

Și așa a fost. Primul produs realizat a fost un covoraș pentru ușa de la intrare. Părinții Iuliei aveau un atelier chiar în curtea casei, unde făceau plase sportive și imprimau diverse textile. O mică afacere de familie începută în anii ’90. Curând avea să-și dea seama că, în ceea ce privește business-ul, aveau percepții diferite. Ai ei își doreau producție și comercializare la marii retaileri, iar Iulia, opusul. Așa că, în paralel, a început să-și croiască drumul ei, purtând în minte și în inimă vorbele pe care o franțuzoaică turistă în Sibiu i le spusese cândva: „Nu renunța niciodată la visul tău din copilărie. Ai să vezi că treptat, cu puțină încredere în tine, ai să ajungi să-l trăiești”.

„Eu voiam să fac produse la scară mică, să personalizez, să îmi cunosc clientul, să povestesc cu el. Pentru că pun foarte multă energie și foarte mult suflet în ceea ce cos. Mi s-a spus că pun lumină în tot ceea ce ating cu mâinile și eu cred în asta. Cred că este despre energie și că totul are suflet. În consecință vin și feedback-urile. Dau numai un exemplu: „Mă simt mult mai feminină de când port pălăria cusută de tine”. Dincolo de partea pecuniară, care este importantă, satisfacția pe care mi-o oferă astfel de mesaje mă emoționează până la lacrimi, oricât de exagerat ar suna”, spune Iulia. 

Ai ei își doreau producție și comercializare la marii retaileri, iar Iulia, opusul. Așa că, în paralel, a început să-și croiască drumul ei, purtând în minte și în inimă vorbele pe care o franțuzoaică turistă în Sibiu i le spusese cândva: „Nu renunța niciodată la visul tău din copilărie. Ai să vezi că treptat, cu puțină încredere în tine, ai să ajungi să-l trăiești”.

„Iulia, dar tu ce știi să faci?”

Iulia nu lucrează după schițe sau șabloane. Totul este în mintea ei. Când funia de iută, de bumbac, de lână sau orice altă fibră textilă ajunge la masa mașinii de cusut, Iulia dă frâu liber imaginației. Mâinile sunt puse atunci în slujba ideii sau imaginii pe care și-a făcut-o despre persoana, locul pentru care creează ori pentru evenimentul la care vrea să participe.

Tocmai de aceea nici nu are stocuri, iar prezența fizică a obiectelor ei este limitată la două magazine din Sibiu – Jujube Atelier și Mozaiq Studio, și unul în București – Molcom Showroom.

„Am două categorii de produse. Cele de home deco și cele fashion. Așadar, tot ce înseamnă decorațiuni interioare, preșuri, covoare, coșulețe de toate dimensiunile, vaze decorative, obiecte de decor împletite pentru perete. Am făcută însă și un porcușor cu rol de cutie de daruri pentru un botez și chiar un unicorn. Acum pregătesc câteva obiecte pentru o expoziție florală la care voi participa, niște coșulețe care vor servi drept suport pentru flori. Pe partea de fashion, am genți, coșuri, plicuri și pălării. (…) Lucrez cu fir de iută, de bumbac sau chiar sintetic, în funcție de solicitarea clientului. Dar nu mă limitez. Am găsit, de exemplu, un stoc mare de lână prelucrată în fir gigant. Nu știam ce o să fac cu ea, dar am luat-o, pentru că mi-ar fi părut rău să o ardă. Ulterior am făcut pături, iar acum sunt în căutare de lână, pentru că primul stoc e aproape epuizat”, spune Iulia.

Lucrez cu fir de iută, de bumbac sau chiar sintetic, în funcție de solicitarea clientului. Dar nu mă limitez. Am găsit, de exemplu, un stoc mare de lână prelucrată în fir gigant. Nu știam ce o să fac cu ea, dar am luat-o, pentru că mi-ar fi părut rău să o ardă. Ulterior am făcut pături, iar acum sunt în căutare de lână, pentru că primul stoc e aproape epuizat”.

Lucrează și cu designeri de interior care îi cer explicit un produs anume sau o invită să vadă locul și să vină cu o propunere. Astfel, într-un restaurant din Sibiu, a folosit 12 kilometri de funie de iută pentru a reinterpreta niște viniluri. 

Un alt proiect drag a fost pentru o brutărie artizanală din Sibiu, pentru care a lucrat coșulețe de pâine, iar la sfârșitul anului trecut a creat o împletitură imensă pentru șura unui resort din Mărginimea Sibiului.   

   


Artizan în pandemie

Cei doi ani de pandemie au însemnat pentru Iulia, ca de altfel pentru toți artizanii, un moment dificil. O perioadă în care atât vânzările din magazinele fizice, cât și colaborările cu designerii de interior au scăzut, pentru că mai toată lumea a lăsat în plan secund micile accente de frumos.

În acest context, Iulia a acceptat să facă manufactură pentru un brand mare de genți. A convins-o un prieten bun, alături de care a și lucrat o perioadă în acest proiect. Această colaborare îi asigură aproximativ 70% din veniturile lunare și libertatea de a se ocupa și de propriile creații.

Lucrurile ar putea lua însă o turnură specială, pentru că reprezentații acestui brand i-au cerut Iuliei un model de geantă creat de ea. Nu a primit încă un răspuns, dar este încrezătoare în șansa ei de a semna designul unui produs care să fie comercializat sub un nume celebru.

Până atunci însă, Iulia se concentrează pe continuarea proiectului de a-și crea propriul site, oprit în pandemie, iar în viitor crede că și-ar putea deschide propriul magazin fizic.

Cred că o astfel de îndeletnicire îți întărește feminitatea. Am avut doamne care nu au pus în viața lor mâna pe un ac sau nu au croșetat vreodată și au reușit să-și creeze propriul fular sau propria păturică, iar unele dintre ele mi-au cerut chiar material ca să exerseze și acasă. E un moment de liniște. E un moment în care ești doar tu cu tine.

Iulia Lavu, designer de noduri

Meșteșug împărtășit

Iulia a descoperit de mică bucuria de a împleti, iar mai târziu asta i-a devenit și o sursă de liniște. Un meșteșug pe care vrea să-l dea mai departe, cu tot cu starea de spirit care îl învăluie, în cadrul atelierelor pe care le susține.

„Cred că o astfel de îndeletnicire îți întărește feminitatea. Am avut doamne care nu au pus în viața lor mâna pe un ac sau nu au croșetat vreodată și au reușit să-și creeze propriul fular sau propria păturică, iar unele dintre ele mi-au cerut chiar material ca să exerseze și acasă. E un moment de liniște. E un moment în care ești doar tu cu tine.

Și tot timpul mă întrebau dacă este bine, dacă execută corect. Pentru mine nu există „este bine”, „este corect”. E pur și simplu creația ta, amprenta ta. (…) La produsele mele orice imperfecțiune este perfectă și asta trădează că este lucrat manual. Tot ceea ce creez se termină într-un nod, este semnul meu de punctuație prin care marchez sfârșitul lucrării”, spune Iulia, designer de noduri.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • bravo ei!!! pt ca daca l-a fermecat pe german, a avut tot ce si-a dorit. Asta inseamna sa fii femeie de succes in Romania!!!
    • Like 0
    • @ Dan Ovidiu Catiche
      Da, să desfaci picioarele. Original.
      Olé!
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Discuția despre legalizarea prostituției în România revine periodic, dar de fiecare dată ne împotmolim în aceleași prejudecăți. Ne place să moralizăm, să arătăm cu degetul, să ne prefacem că fenomenul nu există chiar dacă el este super-prezent și la vedere. Și în ciuda faptului că nu vorbim de ea, și că nu o legalizăm, România este, de vreo 30 de ani, în topul țărilor din UE care exportă lucrători sexuali.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult