Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Pleșu, despre Catalonia, mitici și ardeleni. „Unii români din Ardeal par să susțină că regatul îi diminuează, nu e la nivelul lor”

Uniunea Europeană este subminată de o criză identitară care nu se mai identifică cu ideea de cetățenie, ci cu ideea de naționalitate sau de etnie, este de părere scriitorul Andrei Pleșu.

Invitat marți seara la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Andrei Pleșu a vorbit despre situația din Catalonia pe care a caracterizat-o drept una foarte riscantă pentru comunitatea europeană pentru că latența unor asemenea tendințe centrifugale există nu numai în Spania.

„Au fost și cazuri, Osetia de Sud în Georgia, Crimeea, Transnistria, mai e Scoția, Flandra, Nordul Italiei, până și Țara Bascilor, Corsica. Asta înseamnă că Uniunea Europeană e subminată de o criza identitară care nu se mai identifică cu ideea de cetățenie, ci cu ideea de naționalitate sau de etnie”, consideră Andrei Pleșu.

Psihologic, e de înțeles, spune scriitorul, care vede că globalizarea a adus un fel de omogenizare. „Peste tot vezi cam aceeași coafură, limbaj. Sunt unii care vor ceva mai specific, să se definească altfel, pot să înțeleg. Mai e ceva, noi am trăit o mitologie a internaționalismului și pe fondul ăla s-a născut un sentiment de patriotism local care a provocat și naționalismul comunist”, spune Pleșu.

Până unde poate să meargă nevoia de identitate? „Dacă buzoienii spun că sunt altfel, o spun chiar românii din Ardeal. Am cunoștințe de acolo care spun că cei de pe aici de după munți nu sunt chiar ce trebuie, sunt mitici. Ardeleanul e altceva. Deci chiar românii din Ardeal par să susțină că regatul îi diminuează, nu e la nivelul lor. Eu zic că mai e ceva. 

Când nu au o identitate proprie bine definită îți trebuie o identitate, cea mai la îndemâna e asta vagă, domnule sunt catalan. Deja ai un portret. Când spui că ești romăn, pentru mulți înseamna că e rudă cu Ștefan cel Mare, mă legitimez. Ce-a făcut Ștefan zace în fiecare dintre noi”, adaugă scriitorul care constată că există o criză de identitate mascată de o asumare a unei identități globale, care însă nu mai definește individul. 

„Eu nu zic că nu e legitimă apartenența, e ceva dat și trebuie s-o onorezi, dar a substitui portretul propriu cu o frescă istorică nu e pozitiv nici pentru individ nici pentru comunitate”, subliniază Andrei Pleșu.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dar daca criza identitara a ardelenilor porneste din faptul ca romanii in Europa sunt considerati un popor balcanic tiganizat, iar ei nu isi doresc aceasta eticheta?
    • Like 0
  • check icon
    Părerismul și pretenția de definire a unei probleme. Tendințele de care vorbește Pleșu (își dă cu părerea, adică) fac parte din ceea ce se numește „etnicizare”, respectiv dezvoltarea unui sentiment național care, anterior, fie lipsea, fie era nematurizat, Etnicul, ca sentiment de grup, nu este ceva static, el este dinamic, deși dinamismul nu este așa vizibil, deoarece se poate întinde pe mai multe generații. În ultimele decenii, pe fondul căderii comunismului și descătușării unor sentimente (și unor resentimente, mascate timp de decenii ori timp de secole) au apărut tendințele de sciziune, cum a fost cazul fostei Iugoslavii (sciziune violentă) ori al Cehoslovaciei (sciziunea „de catifea”), nu mai vorbesc de URSS.
    În faza inițială, adică anii ’90 ai secolului trecut, de unde am început povestea (dar ea este mai lungă, desigur), cazul catalan nu s-a manifestat ori s-a manifestat neagresiv, doar mocnit. Prosperitatea atenuează ori elimină asemenea tendințe, dar până la o limită, dovadă faptul că (re)apare în cea mai prosperă zonă a Spaniei, nu în cea mai săracă. În mod normal, un sistem politic matur și democratic, bazat pe compromis și pe consens, ar trebui să reglementeze pașnic, non-violent, asemenea tendințe. Există deja un model, cazul ceho-slovac: după sciziune, relațiile dintre cehi și slovaci au devenit mai bune ca niciodată în ultimele secole! Ca atare, U.E. ar trebui să fie pregătită să rezolve asemenea probleme. Ar trebui să fie pregătită Spania, în primul rând, dacă este un organism democratic. Din păcate, Rajoy a acționat bizar, parcă – din contra – ar fi dorit să-i întărâte și mai tare pe catalani. Nici discursul regelui de aseară nu mi s-a părut convingător, suveranul părea obosit și blazat, repeta clișee irelevante...
    Aceste lucruri se întâmplă deoarece, cum spuneam, tensiunile au fost ținute sub capac, în speranța că, odată amânate, ele vor fi anulate de bunăstare. Nu-s așa sigur că asta e soluția. Temerea este că, după Catalunia, urmează Țara Bascilor care, de fapt, este tăiată în două, jumate în Spania, jumate în Franța. Și acolo mocnește de decenii, să nu spun de secole, o stare de nemulțumire care poate exploda, chiar dacă latura violentă, ETA, a fost anihilată sau, poate, tocmai de aceea: se va manifesta la nivel popular și politic, democratic, nu prin atentate.
    Mi-e teamă că nici Spania, nici Franța nu sunt pregătite să facă față unei asemenea situații. M-aș bucura să fie.
    P.S. Ieri, la întâlnirea de la Varna, complet absentă în paginile republica.ro (păcate, este un eveniment deosebit și potențial foarte important pentru sud-estul Europei), premierul sârb a invocat Kosovo ca fiind ceva similar Cataluniei. Greșește profund. Faptul că avem de-a face cu două zone etnice periferice, nu înseamnă că situația este identică. Ea este, de fapt, complet diferită, după cum complet diferită este zona secuiască, mulți români temându-se de potențiale probleme acolo. Da, poate fi, doar că o democrație matură trebuie să rezolve «din mers» asemenea probleme. Este motivul pentru care am urmărit îngrijorat felul cu republica.ro a preluat necritic banalul incident de la nu știu ce supermarket din secuime, după care tot felul de agramați iau atitudine, inclusiv prin atitudini antimaghiare. Da, dacă vor continua asemenea abordări, este foarte posibil să avem renașterea unor tensiuni. După primul rzăboi mondial, românii le-au promis maghiarilor că vor trăi într-un stat democratic care își respectă cetățenii. Da, doar că acest lucru trebuie și dovedit în faptă, nu doar declarat în vorbă. A-ți respecta conaționalii și conlocuitorii face parte din regula jocului civilizației europene. Dacă nu ești capabil...
    Îi recomand d-lui Pleșu să nu vorbească despre ce nu știe, recomandare pe care o repet, poate enervant, și altora. Nu-l știu pe d-l Pleșu, de ex., traducător din catalană ori știutor al acestei limbi. Apăi, domnule dragă, nu te băga unde nu știi, că te faci de râs.
    • Like 0
  • Cei saraci sunt tot mai multi iar cei bogati nu mai vor sa imparta,simplu.
    • Like 0
    • @ Mioara Mioara
      Dar de ce trebuie bogatul sa imparta cu saracul ?
      Nu ii dai peste flamandului ci il inveti sa pescuiasca si il trimiti la pescuit.
      • Like 0
  • Ionel check icon
    Cand l-am auzit pe Rares Bogdan la Realitatea ca "Dragnea uraste ardelenii si Ardealul !!!!!!....." am crezut ca ma uit la un post tv made in Ungary !!!! Nici eu nu il agreez pe individul care conduce guvernul, dar la asa ceva nu m-am gandit niciodata !!! Tedoare capul unde s-a ajuns !!! Asa ca sa nu ne mai miram ca se sapa adanc la temelia statului roman !
    • Like 0
  • Eu nu inteleg de ce sunt lasate regiuni sarace(lipsa de intreprinderi, lipsa de scoli de calitate, populatie lenesa lasata de capul ei) cand exista informatia clara despre aceasta situatie si nu se intervine in mod activ. Daca la nivelul unei tari nu se fac eforturi in acest sens, ce sa ne asteptam la nivelul EU in care eu vazusem o posibila compensare a lasarii statelor est-europene in mainile URSS dupa razboi si o initiative de colaborare intensa pentru ajutorarea si ridicarea tarilor estice la nivelul celor din vest pentru omogenizarea Europei. Da de unde, peste tot functioneaza egoismul cras si dispretul pentru problemele celor saraci. Catalonia e un exemplu de egoism, dar nu e acceptabila nici unilateralitatea concentratiei de intreprinderi si a muncii intense in anumite regiuni, fara asigurarea implicarii oamenilor din toate regiunile in campul muncii(crearea de locuri de munca dar si controlul disponibilitatii pentru munca si netolerarea somajului nejustificat), ceea ce este treaba guvernelor.
    La noi in sudul si estul tarii respectul pentru cultivarea pamanturilor, pentru o viata activa, pentru munca in general, sunt mult mai reduse, neavand influenta altor popoare mai ambitioase decat al nostru, cum sunt ungurii si austriecii…Dimpotriva, in sud, influenta a fost mai mult orientala…O guvernare responsabila ar fi trebuit sa introduca disciplina muncii ca prima cerinta pentru Romania si de aici toate ar fi decurs firesc spre prosperitate. In epoca informationala, este inadmisibila atata iresponsabilitate ce duce la haos de interese.
    • Like 0
  • Nu este o criza identitara ci mai degraba o criza financiara.Capacitatea unor oameni de a produce plus-valoare este mult diminuata de incapacitatea altora de a tine pasul cu noile realitati economice bazandu-se in continuare pe statul social gata sa redistribuie plus-valoarea sub forma de ajutoare si alte venituri nemeritate.Frustrarea nu mai are un caracter nationalist ci regional.Este un razboi al regiunilor.O Europa cu mai multe viteze este rezultatul la scara continentala a fragmentarii de natura economica regionala si vina in cazul nostru apartine in totalitate Bucurestiului care intamplator se afla in Vechiul Regat.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult