Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

PNRR – sau cum să scriem pe genunchi un plan național prin care dorim să atragem 29,2 miliarde euro

PNRR

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

SMART

S – Specific/concret/clar

M – Measurable/măsurabil/cuantificabil

A – Achievable/să poată fi atins/realist

R – Relevant/realizabil

T – Time-bound/încadrat în timp

Regula SMART e în principiu regula de bază pentru orice obiectiv stabilit într-un proiect. Te ajută să stabilești cât mai clar și realist ce vrei să obții prin proiectul propus. Am mai menționat acest aspect într-un alt articol despre PNRR, la prima întoarcere de la Bruxelles.

Pe 31 mai România a depus a doua variantă a PNRR, care din nou s-a întors cu recomandări. Da, PNRR nu poate fi respins, de așa natură e conceput Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivel european. Prin urmare, de fiecare dată când trimitem prostii la Comisia Europeană, ei ni le trimit înapoi cu niște adnotări. Adică acum suntem în perioada de evaluare, momentul ăla în care se cer o grămadă de clarificări. Dar trebuie să spun clar că solicitările de clarificări fac parte din procesul de evaluare și se întâmplă în orice proiect. Problema la PNRR, este că e scris în întregime de presupuși profesioniști și totuși ni se cer clarificări pe lucruri elementare.

Duminică, în cadrul emisiunii Insider Politic, Ministrul Cristian Ghinea a fost întrebat cum s-a ajuns la costul de 133.000 euro pentru un training/persoană. Răspunsul a fost că va trebui să discute și el la rândul lui cu ai săi colegi pentru a verifica acest aspect și pentru a verifica ce cuprinde mai exact acest cost, existând posibilitatea să fie mai multe componente cuprinse.

Fiind din seria ce a vrut să spună autorul, îmi permit eu o traducere: domnul Ghinea nu a citit PNRR. Nu știe ce i-au trimis colegii și nu știe că există multiple nereguli în acest plan. Eu aș spune că asta se numește neglijență.

Data trecută atrăgeam atenția asupra faptului că PNRR este un proiect de clasa a 12-a de 142 de pagini. Singura diferență dintre planul trimis inițial și cel trimis pe 31 mai este numărul de pagini. Motiv pentru care CE a avut un feedback deloc plăcut pe marginea documentului trimis.

Hotnews a publicat un articol în care prezintă o parte din documentele obținute de la Bruxelles în care sunt evidențiate elementele care necesită clarificări. Formulez așa ca să fiu drăguță și să nu spun direct că am trimis de data asta 1350 de pagini de absurdități și nu doar 142.

Câteva exemple:


Sau copy-paste. De curând Europa Liberă România a publicat un articol în care arăta că strategia pentru turism este copiată din Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului 2019-2030. Sigur, dacă strategia este una bună, așa cum spune consultantul în turism Traian Bădulescu, nu este neapărat greșit că se ține cont de ea. Problema e că nu am fost capabili să adunăm o mână de oameni pricepuți care să scrie un plan bine pus la punct, fără să fie nevoie să dăm copy-paste. Ce spune asta despre cei care sunt responsabili de PNRR?


Nu există referiri la Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului 2019-2030 în această parte a textului. Corect era „conform strategiei….”. Întâlnim o formulare de genul acesta câteva pagini mai jos, dar foarte vagă.

De asemenea, cred că nici celor de la Alianța pentru Turism nu le-a picat bine să observe că o frază din articolul lor a fost preluată în PNRR:


Dar aici este vorba doar despre o frază, ar fi culmea să ne legăm de mărunțișuri de genul acesta. Pe de altă parte, în mai toate proiectele europene pe care le-am scris, mi s-a cerut în mod obligatoriu să menționez sursa datelor folosite. Tocmai de aceea mi-ar fi rușine să trimit la Comisia Europeană un plan care conține fraze copiate din Regulamente Europene fără să fac trimiterea la sursă:


REGULAMENTUL (UE) 2021/241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență

Totodată, pare că și articolele de pe internet au fost o sursă de inspirație. În data de 27 februarie 2019, Hotnews a publicat un articol despre concluziile Comisiei Europene din Raportul de țară pentru România privind sistemul de sănătate.



Din nou, fără referințe, note de subsol sau alte trimiteri la sursă. Nu aș putea să cataloghez aceste preluări drept plagiat în sensul definiției acestuia. Nici nu am avea pe cine să acuzăm de plagiat, PNRR având foarte mulți autori, așa cum a spus și ministrul Cristian Ghinea.

Dar ceea ce scot în evidență aceste scăpări e faptul că acest plan e făcut pe genunchi, pe repede-nainte. Cristian Ghinea nu l-a citit în întregime, altfel ar fi observat că în anumite părți, capitole și subcapitole există multiple referințe, note de subsol și trimiteri la sursă, pe când în alte părți ale planului, după cum observați în cele prezentate mai sus, nu avem nici o referire. Se pare că nu toți colegii domnului Ghinea sunt profesioniști și în orice caz nu a existat cineva care să centralizeze și care să dea o notă unitară întregului document.

De asemenea, în documentele obținute de Hotnews, Comisia Europeană atrage atenția asupra mai multor neclarități cum ar fi fundamentarea insuficientă sau incompletă a unor costuri, lipsa unor metodologii, puncte de referință, documente justitificative sau alte elemente esențiale care să arate coerența și claritatea planului.

Toate aceste solicitări de clarificări demonstrează neatenția și lipsa competențelor celor care lucrează la acest plan. PNRR nu a fost SMART nici în prima variantă trimisă în aprilie și nici în varianta trimisă pe 31 mai. Mă întreb în continuare cum vom implementa aceste măsuri, într-un timp atât de scurt – până în 2023 – dacă noi nu am fost în stare să scriem profesionist acest plan. Cum putem asigura atingerea tuturor obiectivelor asumate, dacă nu putem aduna o mână de specialiști care măcar să conceapă un plan bine pus la punct?

Știți ce e și mai grav? Că majoritatea funcționarilor din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și funcționari din alte ministere, se ocupă numai de PNRR. Au sporuri și salarii mărite pentru că lucrează suplimentar la PNRR. Asta în timp ce toate celelalte finanțări venite pe fondurile europene generale, adică cele din Cadrul Financiar Multianual, sunt lăsate deoparte. Nimeni nu se mai ocupă de alte proiecte și planuri pentru că toți sunt ocupați să facă un Plan Național de Redresare și Reziliență pe care ni se cer clarificări pentru lucruri elementare.

Așadar cred că PNRR are nevoie de mult mai multe clarificări decât cele solicitate de Comisia Europeană și tare mi-e teamă ca nu cumva să câștige Marcel Ciolacu pariul propus de Cristian Ghinea.

Articol publicat inițial pe blogul autoarei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gecaba Gecaba check icon
    Imaginea lipsei profesionale este mult mai mare decât o prezentati, haosul este generalizat. Absolut toate ministerele, societățile bugetare sau companiile naționale sunt asa de capusate de politic, încat nu ai cu cine sa lucrezi. Ca un exemplu, la o întâlnire cu "specialiștii" unei societăți naționale, eram rugați de 7 șefi sa le spunem noi ce sa critice la proiectul pe care îl faceam pentru ei, ca sa arate ca au înțeles ceva, adică sa le spunem cum sa arate ca noi suntem prosti. Nu se vede clar ca nimic nu se leagă în România? Sa nu uitam cum in pandemie logica guvernanților a fost sa reducă orele de funcționare a magazinelor, în loc sa facă poate chiar program 24/24, ca să nu ne infectam cu Covid. Asta este logica specialiștilor bugetari. Și va întrebati de ce nu reușesc sa facă corect proiectele ptr PNNR. Ba chiar încercați sa demonstrați evidenta, cum ca prostia a ajuns sa conducă tara asta. Dar se vede peste tot, este deja axiomatic, prostia conduce Romania.
    • Like 0


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult