Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

România cere în PNRR 128 de milioane de euro prin două prezentări de 6 și 3 pagini. Reacția ministrului Ghinea în fața documentelor

Cristian Ghinea și Claudiu Pândaru

După ce a analizat Planul Național de Redresare și Reziliență trimis de România la Bruxelles, Comisia Europeană a transmis Guvernului României observații cririce. Oficialii europeni, au găsit inadvertențe între aceleași costuri cuprinse în fișiere diferite, lipsa justificării sau justificare insuficientă a unor costuri, detalii lipsă despre prețul unor investiții, lipsă de metodologie, amestecarea unor subcomponente.

Jurnalistul Claudiu Pândaru i-a prezentat la Digi24 ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, două dintre proiectele cuprinse în PNRR în sectorul energie pentru producția de hidrogen. Descrise pe 6, respectiv 3 pagini în Powerpoint, proiectele valorează 128 de milioane de euro și au fost întocmite de Hidroelectrica și Nuclearelectrica.

„Este un exercițiu bun să știm care este capacitatea noastră de a scrie proiecte”, a spus ministrul Cristian Ghinea.

Redăm mai jos dialogul între jurnalistul Claudiu Pândaru și ministrul Cristian Ghinea, așa cum a fost consemnat de site-ul Digi24.ro.

Prezentarea Hidroelectrica: 6 pagini pentru 100 de milioane de euro

Claudiu Pândaru: Vă pot da două exemple? Am stat împreună cu colegii de la Digi24.ro și am făcut acest exercițiu și am trecut prin multe dintre acele anexele cu proiectele scrise de cei care propuneau respectivele proiecte. Acolo ar fi trebuit să regăsim în detaliu implementarea proiectului: cum, când, cât costă, ce pași sunt făcuți s.a.m.d. Uitați, sunt două, vi le dau. Cel trimis de Hidroelectrica este o anexă în care se propune construcția unui punct de generare de Hidrogen. Ați văzut acest proiect?

Cristian Ghinea: „Este o prezentare”.


Claudiu Pândaru: Are 7 pagini. Una este coperta. Asta văd cei de la Bruxelles. În școala generală, când vrei să faci o prezentare powerpoint ușoară adaugi și o siglă sau un punct de culoare ca să te ajute să câștigi la spațiu.

Putem să mergem și pe paginile celelalte ca să vedem și costurile. Aici ni se explică cum se produce hidrogenul. E o informație interesantă, bănuiesc că cei de la Bruxelles nu știu

Cristian Ghinea: „Ca să fim fair (corecți – n.red.) cu colegii noștri de la Ministerul Energiei, care au propus acest proiect, mai sunt și anexele legate de costuri și implementare”.

Claudiu Pândaru: Putem să mergem și pe paginile celelalte ca să vedem și costurile. Aici ni se explică cum se produce hidrogenul. E o informație interesantă, bănuiesc că cei de la Bruxelles nu știu. Continuă această explicație tehnică de o finețe amplă. Iată costurile.

Cristian Ghinea: “Costurile sunt și în anexa de costing”.

Claudiu Pândaru: Mai sunt și niște anexe mai detaliate, ne spuneți...Iată și niște săgeți la final, ca să mai economisim timp. Domnul ministru zâmbește în momentul acesta. Apelez la sinceritatea dvs, ați făcut multe proiecte. Arată cum ar trebui?

Cristian Ghinea: “Ăsta nu e tot proiectul, e o prezentare powerpoint drăguță ca să înțeleagă lumea despre ce este vorba. Detaliile tehnice sunt în anexele de costing și de etichetare. Dacă sunt întrebări suplimentare, pentru că vor fi întrebări de clarificare, atunci cei de la Hidroelectrica trebuie să vină cu aceste detalii”.

Claudiu Pândaru: Acest proiect e 100 de milioane de euro.

Cristian Ghinea: „Acele costuri trebuie justificate. Sunt mai multe criterii de raportare, fie pe bază istorică, ceea ce în cazul nostru este greu de făcut, fiindcă n-a mai făcut nimeni în România producere de hidrogen. Nu putem să cerem de la Hidroelectrica să scoată ceva ce nu există. Vor mai fi alte puncte de referință să te uiți la alții cum au făcut și cât a costat acolo”.

Claudiu Pândaru: Uitați aici, la final, în 2026, în loc de 1 milion de euro pentru promovare și marketing puteau să aloce niște sume pentru consultanță, ca să învețe cum ar trebui făcut un astfel de proiect.


Cristian Ghinea: “Pot fi de acord cu dumneavoastră, suntem într-un timp scurt de lucru. Trebuie să ne uităm și în anexa de costinguri. Dacă nu sunt justificate, vor trebui justificate până în septembrie”.

Claudiu Pândaru: Ați da dvs de la Bruxelles 100 de milioane de euro pe această prezentare?

Cristian Ghinea: “Nu mă puneți să dau eu note”.

Prezentarea Nuclearelectrica: 3 pagini pentru 28 de milioane de euro

Claudiu Pândaru: Iată și un proiect și mai greu, tot din anexe. Are 3 pagini...

Cristian Ghinea: “Care are corespondență pe partea de costuri în anexa specială”.

Claudiu Pândaru: Trei pagini, 28 de milioane de euro.

Cristian Ghinea: „Nu se dau bani pe numărul de pagini”.

Claudiu Pândaru: Dar pe greutatea și maturitatea proiectului cred că se dau.

Cristian Ghinea: "Ăsta e cel de la Nuclearelectrica. Dvs spuneți că sunt puține pagini, PSD că de ce au luat cei de la Nuclearelectrica niște consultanți să-i ajute".

Claudiu Pândaru: Spun că nu par serioase.

Cristian Ghinea: “Trebuie văzută în conexiune cu anexele și dacă aceste companii de stat Nuclearelectrica...pe care le felicit pentru curaj. Sunt două companii de stat specializate, una în producția de electricitate și apă și alta din nuclear, care au făcut pasul spre hidrogen. Le-am cerut de la Guvern să participăm la revoluția europeană a hidrogenului”.

Claudiu Pândaru: Cu siguranță aceste companii au și specialiști care știu foarte bine ce înseamnă implementarea unui proiect.

Cristian Ghinea: “Dacă nu este suficient, și nu vreau să mă antepronunț, trebuie să vină cu detaliile respective până în septembrie. În această etapă suntem. Da, poate ar fi fost mai bine să avem încă de acum detalii, cum avem la Transporturi, școli, Valul renovării. Înțeleg și respect profesia de jurnalist, ați găsit aceste powerpointuri care par subțirele. Vor refăcute, completate, dacă se solicită acest lucru și probabil că se va solicita. Am făcut, din punctul de vedere al Ministerului, nenumărate ședințe tehnice cu toate ministerele. Le-am spus «astea sunt criteriile de evaluare, trebuie să faceți costurile samd. Consider că progresele au fost suficiente atât cât am putut, mai facem până în septembrie.

Nu mă îndoiesc că avem ingineri foarte buni la Cernavodă, pe la Nuclearelectrică, însă nu a mai făcut nimeni producție de hidrogen acolo. Este ceva nou. Respect curajul, așa cum și dumneavoastră trebuie să admiteți faptul că curajul nostru de a publica toate anexele aduce un nivel de monitorizare publică, inclusiv din partea dvs fără precedent. Alte state nu au publicat anexa. Nu știm ce a pus guvernul grec la partea de producție de hidrogen, poate că tot un powerpoint de cinci slideuri, dar nu știm.

Îmi asum răspunderea. Cred că este un exercițiu bun să știm unde suntem în mod realist cu capacitatea noastră de a scrie proiecte”.

„Comisia Europeană este foarte chichiricioasă”

Claudiu Pândaru: Acest PNRR poate fi considerat ca un examen al capacității administrației statului român de a scrie proiecte, de a face astfel de exerciții?

Cristian Ghinea: “Da. Poate fi considerat și acolo suntem. Am făcut, acest guvern, eforturi în trei luni, să aducem la mal un proiect de țară, cu o administrație pe care o avem și cred că reușim să aducem la mal și să avem trecut acest proiect de furcile caudine, care sunt extraordinar de sus ridicate. Comisia este foarte chichiricioasă, pentru că, spre deosebire de fondurile europene clasice, trebuie stabilit totul de la bun început. Toate guvernele din statele membre au probleme.

Când am cerut o lună extinderea termenului de depunere, finlandezii tocmai ceruseră și ei trei săptămâni. Au un plan de 3 miliarde de euro. Pentru nimeni este simplu să aducă toate costurile ex ante. Este complicat, cu atât mai mult într-un termen scurt, pentru miliarde de euro. România este a șasea țară ca sumă cerută.

Nu aveam proiecte, acum avem. Se spunea că România nu are proiecte de 29 de miliarde de euro. Uite că avem, unele mai șchioape, altele mai smirnă”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dle Ghinea dta esti "schiopul nr.1":
    "Nu aveam proiecte, acum avem. Se spunea că România nu are proiecte de 29 de miliarde de euro. Uite că avem, unele mai șchioape, altele mai smirnă”.
    • Like 0
  • Ionel check icon
    Eu pe acest individ nu pot sa il uit cand in 2009 ii trimitea mamei lui poza cu Macovei si explica ce fericit era ca a iesit basescu presedinte. Pai el a accesat zero fonduri europene in 2016 cand era pe aceiasi pozitie in guvernul Ciolos !!!! Sa il pui acum ministru fondurilor europene mi se pare ca romanii sunt luati la misto !!! Nu vedeti ca si acum el vede psd-ul ca fiind cel vinovat de faptul ca nu i s-a aprobat PNNR-ul !!!?
    • Like 0
  • Gecaba Gecaba check icon
    Avem atâtea proiecte de finanțat la capitolul energie și venim cu proiecte jucărie. Suntem singura (!!!!) tara UE cu producție de energie regenerabila dar fără soluții de compensare a deficitelor nepredictive. Exista proiecte care corespund politicii energetice a UE și a României, dar amatorii ăștia din guvern habar nu au de ele. Dezvoltarea rapida a producției regenerabile și a proiectelor de decarbonificare presupun alternative de compensare a deficitelor de producție regenerabila. Avem câteva zeci de studii de fezabilitatea a proiectului de la Tarnita-Lapustesti(studii ptr sifonarea altora bani) dar ne jucam de-a cercetarea în domeniul hidrogenului. Avem de terminat canalul Siret Dunăre sau Olt Dunăre cu implicatii în transportul de marfa, irigații, pompaj de acumulare. Avem mii de km de conducte de irigații de refăcut, de la 3500 de MW consum în irigații înainte de 1989 am ajuns la maxim 300 de MW (compemsarea excendentului pe regenerabile înseamnă și consum dipecerizabil, extrem de ieftin în perioadele de gol). Nu exista absolut nicio politica de coordonare națională în domeniul energetic cu alte ministere (agricultura, mediu șamd) . Și acum venim cu câteva inovații penibile ca sa mai sifonam niște bani europeni. Pe de alta parte, aceasta este urmarea politizarii companiilor nationale, profesionisti mai sunt doar în departamente cheie, în rest..... facem proiecte de 3 pagini. Ca sa fie mai ușor de inteles, imaginați-vă ca atunci când bate vântul sau arde soarele pe cer și nu se consuma energie, practic aceasta este gratuita, motiv sa se umple lacurile gratuit cu apa ca apoi sa producă energie care sa se vândă scump sau irigațiile sa pompeze apa pe câmp aproape gratis. Deci, nu neaparat numărul paginilor este penibil ci fantezia proiectelor de la doua companii vârf de lance în energetica românească. Europa se afla în plin tranziție energetica și noi, în realitate, nu avem proiecte de propus ptr finanțare!!!! Trăim o minciuna.
    • Like 1
  • Domnilor la misto personal eu m-am lehamisit cu vopsitii astia politruci de orice fel incompetenti si SUTI oglinditi in societatea romaneasca. Sunt 100% ca trebuia sa nu faca nici un PNRR redactat ci solutia era sa traga la XEROX Biblia si s-o trimita la Bruxelle ! Oare cum nu s-au gandit.....
    • Like 1
  • Nume check icon
    Habarnisti, amatori, indolenti si incompetenti. Acum 25 de ani pentru un proiect la care am contribuit si in care am cerut 2 milioane de EURO pentru cumpararea unui utilaj din Japonia am avut peste 100 de pagini cu strategie, obiectivele, alte costuri aferente investitiei, valoarea actualizată netă economică si timpul de recuperare al investitiei. Asa cerea prostii aia de actionari americani ai firmei in care am lucrat.
    P.S. Utilajul este inca in functiune si cred ca va mai lucra in 25 de ani de acum incolo
    • Like 1
    • @ Nume
      Acum 25 de ani nu exista moneda EURO. De la cine ați solicitat?
      • Like 1
    • @ Crator Tan
      Nume check icon
      Scuze. USD
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult