Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Poate fi sau nu poate fi respins PNRR-ul României?

PNRR

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

A fi sau a nu fi pare deja o întrebare existențială depășită. Ar trebui actualizată: Poate fi sau nu poate fi respins PNRR-ul României?

Într-un alt articol spuneam că Mecanismul de Redresare și Reziliență este conceput de așa manieră încât planurile de redresare ale statelor membre ale UE nu pot fi respinse în primă fază. Pot fi trimise clarificări, făcute modificări, actualizări. Totuși, noi s-ar putea să realizăm imposibilul. Din păcate, PNRR, așa cum este făcut acum, merită respins. Chiar dacă Mecanismul de Redresare și Reziliență permite solicitarea de clarificări și modificări, tocmai pentru a da șansa tuturor statelor să acceseze aceste fonduri, dacă până la finalul lunii septembrie nu vom avea un plan clar și foarte bine conceput, mă tem că s-ar putea să rămânem fără bani.

Astăzi a apărut un articol pe Newsweek care prezintă câteva documente ale Comisiei Europene, care punctează mai mult decât clar neregulile din Planul Național de Redresare și Reziliență. Cam tot ceea ce înseamnă digitalizare este o nebuloasă pentru Comisia Europeană și nu este clar câți bani cerem, pentru ce îi cerem și cum vrem mai exact să-i cheltuim. În toate punctele CE repetă un cuvânt cheie, „neclar”. Majoritatea țărilor au trimis planuri de câteva sute de pagini, clare, simple, scurte și la obiect. Noi am trimis 1.350 de pagini de neclarități. Dacă nici acum nu ne este clar că PNRR-ul României e un proiect prost, incomplet și demn de un elev de clasa a XII-a, cred că ar trebui să-l respingă CE, doar așa, ca să ne învățăm minte.

Mă așteptam ca la acest PNRR să lucreze specialiști pe fiecare domeniu în parte, specialiști care să-și formeze echipe cu oameni care să fie pregătiți foarte bine, astfel încât să avem măsuri clare, bine argumentate și justificate și să facem un proiect SMART. PNRR-ul ar fi trebuit să aibă un conținut foarte structurat și concis, clar și bugetat corespunzător. Un astfel de plan trebuia să plece de la identificarea problemelor și nevoilor la nivel de țară, trebuia să prezinte soluțiile și reformele pentru aceste probleme foarte limpede, ca să știm exact cum facem să le rezolvăm. Trebuia să alocăm banii pe fiecare componentă în parte de așa manieră încât să avem un buget bine definit și corespunzător prețurilor de pe piață, dar și corespunzător problemelor identificate. Trebuia să avem obiective SMART, cum am mai spus de nenumărate ori, trebuia să explicăm clar care va fi impactul acestor măsuri și care vor fi beneficiile. Trebuia să avem și o analiză de riscuri și să explicăm cum vom face managementul riscurilor. Iar la final trebuia să prezentăm rezultatele așteptate și indicatorii.

Dar nu, noi nu lucrăm SMART. Noi delegăm atribuțiile, împărțim proiectul în mult prea multe echipe și lăsăm oamenii să scrie ce vor ei și cum vor ei, chiar și cu elemente de plagiat, nu verifică nimeni, punem totul într-un singur document, spunem că este cel mai bun PNRR din toată lumea și-l trimitem la CE, care aprobă toate celelalte planuri fără prea multe clarificări sau nedumeriri. În schimb, noi, cu cel mai bun PNRR, rămânem pe bară și trebuie să explicăm de ce într-o parte am scris o sumă și în alta am scris altă sumă.

Mi-ar fi rușine să mai fiu ministru al fondurilor europene într-un astfel de moment. Încep să cred din ce în ce mai mult că s-ar putea ca Marcel Ciolacu să câștige pariul propus de Cristian Ghinea. Este absolut rușinos să ieși în public și să susții la nesfârșit că PNRR-ul este ok, iar în fundal CE să trimită clarificări peste clarificări, și nu doar pentru câteva mici neînțelegeri, ci pentru mult prea multe nereguli. Documentele obținute de Newsweek nu sunt primele dovezi alte faptului că PNRR e un plan extrem de prost făcut, am mai scris într-un alt articol despre o serie de clarificări trimise de către CE, precum și despre modelul copy-paste folosit.

Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență spune că un plan poate fi evaluat negativ. Dar până acolo e cale lungă. De aia și se spune că PNRR nu poate fi respins, pentru că până la o astfel de decizie există posibilitatea de a actualiza planul conform cerințelor stabilite prin Regulamentul MRR. Conform regulamentului, comisia poate cere clarificări și informații suplimentare și poate stabili de comun acord cu statul în cauză, un nou termen pentru a transmite clarificările sau planul actualizat. Problema este că PNRR are un termen limitat pentru cheltuirea banilor, doar doi ani. Din start am pierdut jumătate de an și dacă vom lua banii pe actualul PNRR, îi vom pierde doar pentru simplul fapt că nici noi nu știm ce am scris acolo, prin urmare, nu știm ce avem de făcut și cum.

În încheiere, aș dori să clarific aspectul „respingerii” PNRR. Nicăieri în regulamentul MRR nu vom găsi fraza „Comisia Europeană poate respinge planul”. Dar, așa cum am menționat mai sus, îl poate evalua negativ sau poate solicita clarificări. Dacă nici după clarificări și PNRR-ul nu respectă toate cerințele impuse, atunci pur și simplu nu vor fi alocați banii. E o chestiune de nuanță. Articolul 20, alineatul (4), punctul (c) „în cazul în care planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), statului membru în cauză nu i se alocă nicio contribuție financiară.”

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Plagiate dar sa stim si noi,ca de pilda Estonia,Lituania,ne-ar ajuta gratis sa-i copiem dar, trebuie sa sti ce sa copii.
    • Like 0


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult