Foto: Facebook Gabriela Firea
Pentru anumiți politicieni, a da și a primi șpagă pare a fi singurul troc pe care-l înțeleg. Vin alegerile și marile adunări în jurul grătarelor nu dau bine la televizor. Ele desigur ar strânge destui pomanagii care ar risca un COVID pentru mici și bere gratis. În lipsa grătarelor, dar avidă de voturi, Primarul Capitalei, Gabriela Firea, aruncă cu moneda momentului, testul dacă ai sau nu COVID.
„Obiectivul proiectului îl reprezintă limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 în rândul populației Municipiului București - precum și a efectelor extrem de grave ale acestuia -, prin testarea PCR pentru virusul SARS-CoV-2 […] pentru 11.000 de cetățeni ai Municipiului București care solicită, în mod voluntar, înscrierea în cadrul proiectului” (Sursa)
Obiectiv măreț, proiect degeaba. S-au făcut astfel de studii în multe țări, precum Anglia. Studiile sunt utile pentru că se poate observa:
- gradul diferit de infectare pe anumite categorii (fie ele de vârstă, de ocupație, de gen etc.). Astfel s-a văzut în Anglia că procentul celor infectați și care lucrează cu pacienți este mult mai mare decât media națională. De asemenea și că cei care lucrează afară (muncitori pe șantier, livratori de pizza) au și ei o rată mai ridicată a infecției decât cei care lucrează de acasă. În timp ce nu se observă diferențe între bărbați și femei la numărul de infectări (cu toate că bărbații sunt suprareprezentați în numărul morților și al cazurilor severe);
- câți dintre cei infectați sunt asimptomatici;
- câți au anticorpi împotriva COVID (au avut virusul și acum au un anumit grad de imunitate);
- în ce stadiu al epidemiei suntem. Avem 10.000 de infectări în București la momentul acesta sau 100?
Toate aceste date ar fi utile factorilor de decizie publici și ar trebui să ghideze o eventuală mare sau, dimpotrivă, mică relaxare. Dar proiectul Firea nu răspunde la niciuna dintre aceste întrebări. În primul rând, fiind un studiu pe baza de voluntariat și nu un eșantion aleatoriu, singurele date de care putem fi siguri este dacă Ion Popescu are sau nu COVID în momentul în care i s-a luat salivă din gât. Nici de asta nu putem fi foarte siguri, pentru că testele PCR au un grad de eroare și rezultatul depinde, în parte, și de aptitudinea celui care bagă bățul în gât.
De ce nu obținem date reprezentative pentru întreagă populație a Bucureștiului? Pentru că dacă se înscriu voluntari la test mulți livratori de pizza sau vânzători la magazin, iar aceste categorii au o rată de infectare mai mare decât populația generală, atunci vom crede greșit că Bucureștiul bubuie de COVID. Dimpotrivă, dacă la test se înscriu doar IT-iștii care lucrează de acasă și au timp să completeze formularele proiectului, atunci vom crede, la fel de greșit, că pandemia în București s-a terminat.
Proiectul nu ne va zice nici câți bucureșteni au avut COVID și acum au anticorpi. Spre deosebire de studiul englez menționat mai sus, Firea nu dă bani și pentru teste de sânge care să observe prezența anticorpilor, date de asemenea foarte utile în a vedea stadiul pandemiei în cel mai mare oraș din România.
Ce se va obține din acest proiect? Absolut nimic, un zero mai mic decât dacă cei 200 lei erau dați cash celor 11.000 de bucureșteni. Nefiind date cu valoare statistică care să permită generalizarea rezultatelor, faptul că un Popescu asimptomatic află peste o săptămâna (2, 3, 4 ?) când va avea loc studiul că nu are COVID, nu reprezintă un câștig nici măcar pentru el. Foarte simplu, el se poate infecta ziua următoare la supermarket. Și atunci de ce se face proiectul? Pentru a se crea impresia că se dă ceva populației.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.