Ponturi pentru călătorii de o zi chiar de la amatorii acestui tip de turism. Astăzi, despre ieșenii care vor „să iasă”

„Adi, este plină țara de călători de o zi. I-am văzut peste tot. Mi se pare că anul acesta chiar a crescut acest segment”. 

De la această conversație cu un coleg de serviciu a pornit ceea ce veți citi mai jos. Am vrut să aflu chiar de la cei care practică turismul de o zi ce îi îndeamnă la astfel de experiențe, care sunt plusurile și minusurile și dacă recomandă astfel de călătorii. Pe această cale, le mulțumesc celor din grupul România Turistică pentru sprijin.

Sarcinile sunt clar delimitate, eu pregătesc excursia (traseul), iar soțul meu conduce :)

Suntem o familie formată din 2 adulți și fiica noastră care va împlini 15 ani în curând. Locuim în apropiere de Iași, un oraș frumos, dar cu o ofertă săracă de locuri potrivite pentru o ieșire în natură și puțină aventură. Ne-am orientat, așadar, spre „excursiile de-o zi”, ca să ne putem bucura și de alte forme de relief, să mai respirăm un aer de munte, să mai vedem și altfel de floră și faună din cuprinsul patriei.

Otilia Hariga

Cum pregătești excursia de o zi?

Sarcinile sunt clar delimitate, eu pregătesc excursia (traseul), iar soțul meu conduce :). Adevărul este că, fiind un șofer foarte bun, pot să-i propun orice traseu mi se pare interesant, nu se dă înapoi de la nicio provocare atât timp cât mașina rămâne întreagă. Așa că scotocesc netul câteva zile în căutare de obiective noi și care ne-ar putea interesa. Nu mă opresc asupra pachețelului cu mâncare, de multe ori nu luăm nimic în afară de apă, pe drum găsim oricând o pensiune, o benzinărie, un chioșc (și apoi, nu a murit nimeni de foame pentru câteva ore). Câteodată încerc să fiu gospodină și pregătesc ceva cu o seară înainte (sandvișuri, empanadas când chiar mă dă hărnicia afară din casă). Mult mai multă atenție acord echipamentului. Mergând mereu în zone de munte, în orice anotimp trebuie încălțăminte adecvată, o bluză de trening în plus și o geacă impermeabilă, că nu se știe niciodată. Toamna târziu sau iarna avem și o pătură în plus, de doamne ferește rămânem blocați pe undeva.

Cât de departe mergi?

Asta depinde în primul rând de anotimp. Vara soarele apune târziu, ne putem permite un traseu mai lung, de circa 400 – 500 km dus-întors, însă iarna trebuie să ne limităm la 250-300 km max.

Câte obiective turistice îți propui să vizitezi?

Nu ne propunem neapărat un număr de obiective, mai degrabă trasee. Timpul fiind scurt și trebuind să ajungem acasă în aceeași zi, ne mișcăm în funcție de ce ne iese în cale. Câteodată, dacă dăm de un drum prost sau vremea se strică, deviem mult de la ce ne propusesem dimineață, dar totuși încercăm să profităm cât mai mult de ieșire.

Patru trasee de o zi cu plecare din Iași

O să las mai jos patru rute care îmi sunt foarte dragi și pe care le-aș reface iar și iar, pe unele am fost în diferite anotimpuri. Atașez și câteva poze, pe lângă descrierea foarte pe scurt, pentru o imagine mai completă, poate tentează pe cineva 

(1) Iasi – Transrarău

430 km dus-întors

Transrarăul – drumul alpin care face legătura dintre Valea Bistriței și Valea Moldovei – se află la 200 km de Iași. L-am parcurs vara, toamna și iarna, de câteva ori, nu ne plictisim de el și îl recomandăm tuturor. Este o provocare atât pentru șofer, cât și pentru pasageri. Peisaj superb, multe și nenumărate curbe mai largi sau mai strânse, un loc de popas cu o panoramă absolut mirifică asupra Pietrelor Doamnei și a Masivului Rarău, de unde, în zilele senine și cu vizibilitate bună se zărește Ceahlăul. Am urcat întotdeauna din Pojorâta și am coborât pe firul Bistriței până la Poiana Largului, apoi spre casă.

(2) Iași – satul Ciocănești, Suceava

439 km dus-întors

Ciocănești este un sat muzeu, aflat în Județul Suceava, la care se ajunge (din Iași) trecând prin Pasul Mestecăniș. Peisajul este pitoresc, satul este răsfirat pe dealuri, pe mijloc curge Bistrița Aurie, iar majoritatea caselor sunt împodobite cu motive bucovinene. De altfel, cine își construiește o casă nouă în Ciocănești trebuie să respecte arhitectura și motivele locale. Anual are loc Festivalul Păstrăvului, iar în comună există un muzeu al ouălor încondeiate, care merită cu siguranță vizitat.

Noi ne-am plimbat pe ulițele satului, am fost în cimitir, la biserică, am traversat câteva poduri peste Bistrița Aurie și am mâncat la un restaurant în centrul satului (și cred că singurul), cu mâncare foarte bună (ca la munte). Încă un loc bun de căutat o căsuță pentru când vom fi la pensie :

(3) Iași – Lacul Izvorul Muntelui – Durău

399 km dus-întors

Un traseu extraordinar de frumos, care face înconjurul lacului de acumulare Izvorul Muntelui și de unde se poate admira Ceahlăul în toată splendoarea sa. Mergem de două sau trei ori pe an. Plecarea este din Iași, dimineața devreme, cu oprire obligatorie la popasul Petru Vodă unde știm că găsim cafea, biscuiți și fructe din partea casei, și o domnișoară (sau doamnă) foarte drăguță care ține o curățenie exemplară deși locul nu este nici pe departe luxos. De aici (eventual și după ce rezolvăm pana de cauciuc ) ne îndreptăm spre Poiana Largului, admirăm în viteză viaductul și ne mirăm că nu este apă în coada lacului (sau că este mai multă decât de obicei, după caz) și o luăm spre Hangu, cu direcția Barajul Bicaz, pe un drum despre care știam că fusese recondiționat însă s-a dovedit a fi un coșmar, lucrările fiind în curs. Datorită șoferului experimentat, am trecut cu bine, ba chiar am oprit de mai multe ori pentru poze, pentru că priveliștea îți taie răsuflarea, nu puteam trece numai așa. După Barajul Bicaz (unde nu am mai oprit dat fiind că fusesem de nenumărate ori) ne-am îndreptat spre Izvorul Muntelui unde (cu oarece sfială) am luat-o pe proaspăt abilitatul drum axial Izvorul Muntelui – Durău, practicabil însă neasfaltat la vremea aceea (între timp s-a turnat asfalt). Puțină ploaie, puțină mâzgă prin pădure, dar o mi-nu-nă-ți-e de peisaj. Se ajunge chiar în Durău, unde se poate mânca, bea o cafea, plimba prin pădure etc. Din Durău se coboară pe șosea prin satul Ceahlău, chiar pe malul lacului, unde e musai o oprire ca să inspectăm cotele apelor la mal. În martie anul acesta ne-am frecat la ochi când am ajuns la lac și nu se vedea fir de apă. De aici, direct spre casă, mai mult sau mai puțin obosiți, dar cu siguranță bine plimbați.

(4) Iași – Lacul Cuejdel

253 km dus-întors

Lacul Cuejdel se află în județul Neamț, în Munții Stânișoarei, și este cel mai mare lac de baraj natural din România. Format în urma unor alunecări de teren, este de o frumusețe rară, din apă ies cioturi de copaci, peisajul din jur este sălbatic, cu foarte multă liniște și foarte fotogenic.

Ca să ajungem la el, într-o primăvară am pornit din Iași dis de dimineață și ne-am plictisit cele aproximativ 1,5 – 2 ore până la Târgu Neamț, de unde încep munții și paradisul (unora). Am trecut prin Humulești (fără să mai oprim la Casa Muzeu a lui Ion Creangă, am vizitat-o deja) și ne-am îndreptat spre Bălțătești – Crăcăoani până la Magazia, pe valea Cracăului Negru. Acolo, întrebând din om în om, ne-am lămurit că trebuia să lăsăm mașina în sat și să mergem pe jos, prin pădure, preț de vreo 4 km, până la lac. Fiind rezervație naturală, nu este permis accesul autovehiculelor. Am mers pe un drum forestier, pe lângă care curge un râu, mers lejer, ne-am mirat la câteva petice de zăpadă rămase din iarnă, până am ajuns la lac unde ne-am pozat, am mâncat, ne-am odihnit puțin și am luat-o la picior înapoi, un pic îngrijorați de niște nori cam supărați.

Descrierile traseelor sunt minimale, locurile sunt extraordinare (sau poate așa le văd eu) și o excursie în zonele astea merită mai mult de o zi.

Dacă ar fi să vorbim de avantajele și dezavantajele excursiei de o zi, strict din punctul meu de vedere situația stă așa:

Pro: nu-mi bat capul cu bagaje, mâncare, cazare; putem pleca oricând avem o zi liberă, nu necesită planificare complicată

Contra: uneori am mai sta, dar nu suntem pregătiți cu ce ne trebuie, nu putem acoperi chiar tot ce ne propunem, șoferul este destul de obosit după-amiaza la întoarcere și asta nu este tocmai ok având în vedere cum se conduce pe șoselele noastre. Acesta este și motivul pentru care orele efective de plimbare sunt reduse, pe la ora 17.00 – 18.00 vara (14.00 – 15.00 iarna) trebuie să ne îndreptăm spre casă ca să ajungem pe lumină în Iași.

Sugestii de excursii de o zi pentru cei din Iași și din împrejurimi (testate de noi și pe care le recomandăm):

Rezervația de Zimbri de la Vânători Neamț

Mănăstirea Neamțului

Mănăstirile Agapia și Văratec

Peștera Sfintei Teodora de la Sihla

Traseul Durău – Cascada Duruitoarea

Cheile Bicazului și Lacul Roșu

Piatra Neamț

Sadova, Pasul Trei Movile, Moldovița (plimbare cu Mocănița Huțulca – verificați înainte ora la care pleacă)

Pasul Ciumârna

Ne plac excursiile de o zi pentru că apuci să schimbi scenariul un pic, oprești monotonia, cu buget redus, dar cu satisfacție garantată

Excursia de o zi nu se pregătește mult, de aici și farmecul. Vine o idee, aduni niște prieteni, urci în mașina și pleci. Iți pui în ghiozdan ceva de ronțăit, sandwich, fructe, apa și cam atât. Iți iei o pelerină cu tine, în caz de…. Nu mergem mai mult de 3 ore cu mașina, să avem timp să ne bucurăm de zonă și să nu ne întoarcem rupți de oboseală. Vizitez cât se poate în jur, cât imi permite timpul (depinde și de companie: dacă sunt sau nu copii in grup).

Trezire, cafea, în mașină! Dacă ne permite timpul și vedem ceva interesant, facem opriri neplanificate pe drum, pentru a ne bucura de natură, de o cladire mai interesantă, sau de o benzinarie pentru înghețată. Vizităm locul propus și zona apropiată, un picnic mic sau restaurant în zonă și întoarcere. Pentru mine este important să nu mă intorc mai obosită decât am plecat. Deși oboseala fizică este mai puțin simțită decât cea psihică.

Ne plac excursiile de o zi pentru că apuci să schimbi scenariul un pic, oprești monotonia, cu buget redus, dar cu satisfacție garantată. Păcat este când vezi ceva ce nu era în plan și ai mai sta, dar nu ai timp.

“Nu conduc mai mult de 200 de km dus-întors, doar mă duc să mă relaxez, nu să conduc! ”

În general nu le prea pregătesc, pur și simplu plec. Excursiile de o zi le fac în zona Dobrogei, nu conduc mai mult de 200 de km dus și întors , doar mă duc să mă relaxez nu să conduc . Îmi propun să vizitez maxim 2 obiective turistice (muzeu, monument ).

O zi de excursie arata cam așa:

- dacă mergem cu mașina noastră plecăm în jur de ora 9 . Ne oprim pe drum unde credem că am văzut ceva deosebit.

- nu ne agităm cu ale gurii, mereu găsești pe drum ceva ( un popas , un han ).

- evităm zonele foarte aglomerate ( de ex în rezervația munților Măcinului sunt o grămadă de locuri neatinse de oameni )

- ne oprim într- un loc retras, lăsăm mașină și o luam la pas

- nu ne facem planuri când sa mâncăm, cât să stăm , efectiv ne lăsăm duși de intuiție

- avem 2 scaune pescărești în mașină, le scoatem, avem cărțile și citim.

Apoi plecâm în alte locuri, mergem să mâncăm, ne oprim la localnici , cumpărăm mereu din gospodăriile comunității .

Destinații în Dobrogea : Fântâna Mare (de Tulcea) , pădurea Hagieni , Luncavița , Munții Măcinului ( zona dintre Luncavița , este mai liniștită ) Cerna ( herghelia ) sau daca suntem în grup (Letea , Gura Portiței etc )

Plusuri – pur și simplu pleci în zone liniștite și te rupi de zgomot , civilizație

Minusuri- puțin timp și unele drumuri sunt proaste

Uneori aveam de ales destinația până ajungeam la intersecție, adică în 2 km trebuia să ne hotărâm

Excursia de o zi este spontană. De cele mai multe ori, nici nu știm încotro să o luăm. Ne hotărâm abia dupa ce ne urcăm în mașină! Uneori aveam de ales destinația până ajungeam la intersecție, adică în 2 km trebuia să ne hotărâm. Am mers într o excursie de o zi până la Cheile Bicazului, plecând din Buzău… La mare…am facut baie, am stat la soare vreo 2 ore și fuga acasă, Poiana Brașov unde ne-am dat cu sania, am băut vin fiert și ne-am potolit dorul de zăpadă etc. Sunt o fire spontană și îmi plac plimbările de 1 zi cât și cele de 4 ... 5 zile, dar să nu stau în același loc. Îmi place să călătoresc din oraș în oraș, să vizitez și să nu știu unde voi dormi noaptea viitoare. În aceste plimbări căutam cazare pe la ora 20.00, în funcție de unde ne aflăm. În patru zile am făcut peste 2500 km. Suntem 4 nebuni cărora le place o astfel de vacanță…și nu ne obosește deloc.

Cristina Damian

Articol preluat de pe Funky Travel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp