Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Ponturile unui specialist HR pentru a vă spori gradul de „angajabilitate”: Dacă aș fi student în România, m-aș orienta către o specializare într-unul dintre domeniile următoare

Studentă în sesiune

(Foto: Guliver/Getty Images)

Studenții de astăzi formează un grup mult mai eterogen decât cei de acum 15 sau 20 de ani, când majoritatea managerilor din firmele din România au trecut prin universități. Și lumea de azi este mai pestriță, mai incertă și mai dificil de interpretat. Cu toate acestea, după mulți ani de experiență și interacțiune cu piața și forța de muncă și cu o privire de ansamblu asupra tendințelor globale, se poate găsi firul Ariadnei pentru viitorul studenților de astăzi. Și nu voi aminti inteligența artificială, roboți sau data analytics, ci mai degrabă ce poate diferenția individul în contextul erei digitale, ce anume poate forma un student de azi pentru mâine, indiferent dacă alege să fie angajat al unei companii sau antreprenor.

În cele mai multe discuții cu studenții observ nevoia grăbită de „rețete” scurte și ușor de urmat despre ce înseamnă să reușești în sfera profesională. Nu de puține ori, așteptarea celor cu care vorbesc este de a primi un vlog pe care să îl urmărească rapid în metroul dintre Unirii și Piața Romană, înainte de a se prezenta la un interviu. Admit că este o așteptare perfect validă din partea unui student prin prisma felului cum ne luăm informația în prezent. Dacă, însă, intenția este de a deveni un bun profesionist, atunci abordarea trebuie să fie ceva mai de substanță decât binecunoscutele „5 reguli ca să îți iei casa înainte de 30 de ani”.

Există cel puțin 2 planuri la care un student se poate raporta pentru a se pregăti să lucreze în lumea VUCA* (volatile, uncertain, complex, ambiguous): dinspre sine spre exterior și invers.

Sunt un mare promotor al asumării responsabilității față de sine și consider că orice societate sau companie funcționează mai bine dacă indivizii care o formează funcționează bine individual.

A acționa bine ca individ înseamnă, în primul rând, a avea un grad de echilibru emoțional care să facă interacțiunea cu tine plăcută, productivă și repetabilă în mediul profesional. Este primul element de „angajabilitate” pe care îl au în vedere companiile atunci când evaluează un candidat. O bună igienă emoțională pornește de la abilitatea de a-ți înțelege corect valorile, convingerile și emoțiile, de a exprima clar așteptările și de a accepta faptul că oamenii cu care intră în contact pot fi foarte diferiți de el.

După perioada de formare și fixare a personalității la care se află de regulă un student, apare de multe ori în business comportamentul fix de tipul „așa sunt eu”, care vine la pachet cu un atașament și o validare excesivă a felului propriu de a fi. De aici apare rezistența la feed-back și limitarea perfecționării.

În concluzie, pentru a-mi spori șansele de a reuși în profesie, există 3 abilități esențiale pe care pot construi:

- un echilibru emoțional pe care să îl îngrijesc în mod conștient deoarece de el depinde, în mare parte, succesul interacțiunilor mele;

- un nivel rezonabil de conștiinciozitate care înseamnă o etică și o disciplină a muncii, respectarea regulilor și a termenelor, acceptarea supervizării și un anumit nivel de predictibilitate în interacțiunea cu ceilalți;

- o actualizare permanentă a specializării sau a rolului și înțelegerea valorii adăugate pe care o aduce, de fapt, aceasta din urmă, putând fi determinată numai prin cererea constantă de feed-back de la cei cu care lucrez. 

Evident că cele trei nu sunt deloc exhaustive și că fiecare rol cere abilități specifice, de la creativitate și, management de proiecte, la flexibilitate cognitivă și rezolvare de probleme etc. Însă, fără un fundament solid, este imposibil să construiești o carieră în mod sustenabil.

La fel de importantă ca privirea înspre sine este și înțelegerea în linii mari a fenomenului exterior: încotro se îndreaptă lumea din perspectiva muncii, ce industrii apar sau dispar și ce se va căuta în piața în viitorul apropiat. Ideea vehiculată de futurologi cum că viitorul va da buzna peste noi în toate domeniile este corectă, însă viitorul este mai aproape sau mai departe în funcție de industria și regiunea în care ne aflăm. În multe cazuri, România este beneficiara fenomenului „leap-frogging”, adică o societate care adoptă tehnologii și moduri avansate de lucru înaintea țărilor dezvoltate care aveau deja un standard comod la data apariției acestor tehnologii de ultimă oră, țări care fac o tranziție mai lentă către ele.

Daca aș fi student sau viitor student în România, m-aș orienta către o specializare într-unul dintre domeniile de mai jos:

Pentru amatorii de științe exacte:

- IT: specialist IT, de la programare hardware și software, specialiști baze de date, analiști aplicații, arhitecți și până la ingineri în zona comunicațiilor sau de date, profesii care vor fi necesare în majoritatea domeniilor

- Inginerie și tehnologie: nevoia va fi în creștere, în special prin prisma IoT, Robotică, IA, dar și a industriei auto și redefinirea unei serii întregi de tipuri de aparatură casnică sau exterioară. 

Pentru creativi:

- Tot ce are legătură cu social media, de la Social media Officer la Engagement officer, Copywriter, Employer branding specialist

- Specializare în sociologie și psihologie în cadru multi-disciplinar deoarece Big data va avea nevoie de științe socio-umane pentru a-și defini algoritmii

- Specializare în tot ce ține de servicii, un domeniu care va crește, la randul său, exponențial: de la servicii medicale, la cele de personal și entertainment pentru că gradul de hedonism al lumii dezvoltate crește în permanență.

Indiferent de specializarea aleasă, esențial pentru succesul unui profesionist este abilitatea de a lucra împreună cu alții. Pe măsură ce lumea devine mai VUCA și fiecare domeniu devine exponențial mai complex cu fiecare an, va fi foarte greu de imaginat o lume a muncii în care un specialist să poată acoperi totul. Unitatea cheie va fi echipa multidisciplinară și, de multe ori, echipa virtuală regională sau globală.

Se vorbește despre „viața de 100 de ani” care înseamnă că speranța de viață crește și, odată cu ea, ciclurile actuale de educație, muncă și pensionare vor fi transformate în calupuri mai mici de dezvățare-reînvățare, muncă intensă și relaxare. În acest context, numitorul comun al high performerilor va fi agilitatea mentală și emoțională. Dacă azi aș fi student, iar mâine aș intra în mediul de lucru, nu mi-ar fi teamă de tendințele cu nume sonore, ci doar de cât de antrenat și alert pot rămâne eu în mijlocul tuturor tentațiilor din această perioadă a vieții mele. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Hmmm, uite o HRitza care ori stie ce zice, ori facu' un copy-paste dintr-un Google translate.

    Un important factor a fost punctat corect - echilibrul emotional. Fara un work/life balance, dijaba arzi neuronul in afterhours in cubicalul tau sperand ca overtime-ul neplatit iti va aduce o promotie, not gonna happen.

    La fel e important sa-ti stii limitele fizice, psihice si morale. Sa stii unde zici stop, reset, mai incercam odata cu forte noi si intr-un mediu nou. Nu mai exista uzina angajatoare unde merge toata lumea dis de dimineata si suna sirena la ora 8 cand lumea incepe munca in fabrica, exista home office si remote workers.

    Cel mai important decat toate celelalte este sa-ti gasesti sa faci ceva ce iti place si nisa din acel ceva cu care sa si castigi un ban cinstit. Daca poti sa o faci si la adapost de statul de lepre care-ti iau si pielea de pe tine si mai bine, daca nu - exista comunitati destul de multe de romani peste tot in lume care sa-ti faca intergrarea mult mai usoara pe pamant strain, dar cum omul sfinteste locul, vezi-ti de treaba si Doamne-ajuta!
    • Like 0
  • fc check icon
    o întrebare urâtă dar mai adevărată decât tot site-ul: la ce congres s-a stabilit (și cine) că omul e o resursă?
    doi - arhitectul nu e de mamă exactă. ăia ecsacții mutilează orașele și-s pseudoarhitecți. arhitectul este un artist profund eco. un creator cu o responsabilitate enormă, de creația lui depinzând confortul și armonia vieții a sute de mii de oameni.
    • Like 1
  • Bogdan check icon
    Dar cu meseriile mai practice ce ne facem? Nu-i asa ca dai cu tunul dupa un instalator bun, un zugrav bun, un mecanic auto competent? Din astia nu avem nevoie? O mare greseala a guvernului roman a fost sa desfiinteze scolile profesionale. In curand o sa ne curga apa in cap de la vecini si o sa se darame peretii pe noi ca n-o sa gasim un instalator. Multi din cei calificati sunt plecati din tara din cauze pe care le stim cu totii.

    Ce pierde din vedere articolul este ca nu toti pot face inginerie si IT, si nu sunt singurele domenii necesare si/sau esentiale. Amuzant sau nu, cunosc o gramada de IT-sti buni, dar nu stiu nici un instalator, de exemplu. Asta pe mine ma ingrijoreaza.
    • Like 3
  • Toate bune și frumoase, viitor de aur viața noastră are !
    Dar hai să ne plecăm un picuț capetele din aerul rarefiat al tehnologiilor IoT, Robotică, IA mai la firul ierbii că de acolo începe viața. Câtă tehnologie este implementată și utilizată pentru culturile vegetale și a zootehniei ecologice? Dar în serviciile de extragere a mineralelor și resurselor energetice? Dar în serviciile de salubritate? Mai avem nevoie de aceste meserii sau le implementăm pe imprimante 3D ? Dacă, prin absurd, toată lumea ar ar fi ocupată numai meseriile de înaltă tehnologie care ar fi rezultatul ? Cred că spiritul de echipă trebuie redefinit în sensul că orice meserie cerută de piața muncii este importantă, suntem toți membrii într-un ciclu de apropiere a naturii la nevoile și dorințele noastre fără a uitat nicicând influența noastră asupra naturii care ne suportă pe toți.
    • Like 2
    • @ Voicu Nicolae
      fc check icon
      nu există zootehnie ecologică. e ca și cum ai spune lagăr uman.
      • Like 1
  • Stai departe de inginerie, ca o sa chitai de foame. Automotive in romania inseamna 50% reno, care are niste salarii jenante. Restul sunt mai mici si depinde de noroc. Vrei sa stai linistit baga IT
    • Like 1
  • rp check icon
    util articol, ca un dus cu apa rece.
    • Like 1
  • Toate bune și la locul lor, iar Art. e f. interesant. O singură observație, evident, personală: Despre formatorii de azi, de ieri și, mai ales, de mâine, că tot se va Celebra curând, vinerea viitoare, 05.10, ca în fiecare an, Ziua Educatorului, NIMIC Să fie tot din cauza lipsei de importanță pt ac.categorie, la noi? Nu mai vedem ORIZONTUL? Spre ce ne îndreptăm? Numai spre ceva atractiv, dpdv material, că "doar o singură Viață, și aia ca o clipă,știm"? MEG
    • Like 0
  • Imi aduc aminte de anul 1996, tocmai intrasem la un liceul bucurestean de renume , profil economic. Parintii ma voiau contabil, sau bancher, mie nu prea mi-au placut calculele in liceu, si nici cele peste 100 de T-uri si balante pe care le-am facut in practica. Da, in practica, teoretic trebuia sa mergem pe la firme, sa vedem "live" cum se face, in schimb, stateam cu orele si faceam probleme economice. Toate bune, in pelerinajul meu de la Rosetti pana la metrou Universitate, treceam invariabila prin pasajul subteran, care, pe vremea aia avea un stand de ziare si reviste din afara. Am cumparat cu 30 de lei (cat erau pe vremea aia, 300 de mii) o revista PCWorld destul de groasa, cu un CD atasat. Era un Linux Red Hat 4.2. Am luat acasa, am pus cd-ul in computer (un i586 , AMD, eheee ce vremuri) si da-i instalare. Acolo a inceput calatoria mea in IT, mai exact in 1999 , cu un an inainte sa termin liceul. In prezent lucrez in IT, am experinta de 20 de ani si lucrez p-afara o vreme. Toate astea din foamea pentru tehnologie si lucruri noi. Asta in schimb ce toti colegii mei sunt directori de banci acum, unii aici, unii prin US, altii prin EU. Asta s-a intamplat invatand singur, fara ajutor de la scoala/facultate si fara ajutor in directia asta de la parinti. Pot sa ma consider norocos, pentru ca am avut curiozitatea si chiar mi-a placut ce se intampla acolo. dar altii care nu stiu ca inca le place IT sau alt domeniu, trebuie indrumati de profesori de scoala, poate nici parintii nu stiu exact care sunt domeniile cele mai cautate acum. D-aia pleaca lumea din Romania, pentru ca scoala e o bataie de joc crasa la adresa tinerilor cat si la adresa profesorilor noi care vor sa schimbe ceva.
    • Like 3
    • @ Radu Andrei Malica
      fc check icon
      v-ați gândit, o milisecundă, că școala merge ceas? că rostul școlii e să tâmpească? să scoată funcționali? că sistemul e perfect? că poporul e considerat o populație ce trebuie fraierită, ca-n filmele cu escroci abili? că tot sistemul de învățământ e o tencuială care acoperă și care are un unic scop: mimarea.
      • Like 0
  • Alien check icon
    STEM forever!
    ...sau cel putin inca vreo cativa ani pana cand devin robotii mai buni si la asta.
    • Like 1
  • O analiza oarecum superficiala, in special pe partea de stiinte exacte. V-ati concentrat aproape exclusiv pe partea ce tine de IT. Ati omis complet partea de materiale - mai ales ca tehnologiile de gen 3D printing vor avea un rol din ce in ce mai mare -, precum si biotehnologiile - in contextul in care mizeria pe care noi oameni o lasam e din ce in ce mai mare (plastic, halde de steril, poluare cu metale grele, etc), si e nevoie sa facem curat dupa noi.
    • Like 2
    • @ Alexandru Amaricai
      Si tehnologiile 3D de cine sunt facute stimabile, de ingineri constructori ? lol, fix tot de IT-isti... Poate un inginer opereaza o imprimanta 3D, dar tot un IT ist e in spate care scrie software-ul pt ea. Iar bigdata si analytics vor fi folosite aproape in ORICE domeniu in curand.
      • Like 1
    • @ Radu Andrei Malica
      Alien check icon
      3D printing are nevoie de material science avansata. Degeaba ai supersoft la imprimanta daca nu poti imprima decat moloz.
      Limitarile materialelor e unul dintre factorii care franeaza multe alte tehnologii, si intr-adevar stiinta materialelor e una critica in continuare. Si a fost inca din timpul razboiului rece, alaturi de IT (si de electronica, pe vremea aia, care a co-evoluat cu IT-ul).
      • Like 1
    • @ Radu Andrei Malica
      Marga check icon
      IT-istul presupun ca are nevoie de o definire cat mai exacta a nevoilor utilizatorului si de un cumul de date acumulate cat mai corecte in domeniul respectiv; deci de cunoastere aprofundata, pe care o au altii, in domeniul respectiv (in ex. dat in stiinta materialelor).
      • Like 0
    • @ Radu Andrei Malica
      Eu lucrez in electronica (foarte conex cu IT-ul) si pot sa iti spun ca nu orice incepe si se termina cu IT-ul. Este adevarat ca domeniul informaticii optimizeaza masiv enorm de multe procese in mai toate domeniile. Referitor la materiale, gandeste-te ce a insemnat avansul in foto-litografie ce a permis fabricarea la scara larga si preturi mici a unor tranzistoare de dimensiuni nano-metrice, fara de care e imposibil proiectarea si fabricarea generatiilor actuale de CPU-uri, GPU-uri, DSP-uri, respectiv de memorii, pe care ruleaza imensitatea de software de la ora actuala. Nu subestima alte domenii de mare importanta, unul dintre ele fiind si stiinta materialelor.
      • Like 2


Îți recomandăm

Olguța Totolici

Despre soția lui Dan Barna opinia publică a aflat relativ recent, în momentul în care candidatul la președinție și-a făcut publică averea, iar în dreptul soției câștigurile erau „ascunse”, ca urmare a unei clauze de confidențialitate semnate cu firma la care aceasta lucrează. Intrigată, am dorit să o cunosc pe doamna în discuție, ca să aflu direct de la sursă cine e și „câte parale face”.

Citește mai mult

Marius Manole/Foto: Alexandra Pandrea

„Cred că aș pleca de la educarea profesorilor, de la a-i face ei să înțeleagă că sunt foarte importanți și că trebuie să aplice o altă metodă, nu pe cea pe care o știm noi de demult, cu rigla peste mână, cu învățatul cuvânt cu cuvânt din carte, cu învățatul comentariilor”, spune actorul Marius Manole. (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult
sound-bars icon