Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Posibilitățile de economisire ale angajaților români au scăzut în acest an. Doar 3 din 10 economisesc regulat, iar 40% au strâns mai puțini bani decât în 2022

Portofel - Profimedia

Foto - Kristina Kokhanova/ Alamy/ Profimedia

Scumpirile tot mai mari la produsele esențiale pun presiune pe bugetele angajaților români. Dintre aceștia, doar 3 din 10 spun că reușesc să pună bani deoparte cu regularitate, în timp ce aproape 50% declară că economisesc doar din când în când, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare bestjobs. Peste 40% dintre cei care economisesc au strâns anul acesta mai puțini bani decât anul trecut, în timp ce 31% au reușit să mențină ritmul și nivelul de economisire. În cazul celor care nu au primit măriri salariale care să acopere inflația, situația a fost și mai dificilă, mai ales că salariul este sursa principală de venit pentru 86% dintre români.

Alți 17% se bazează și pe câștigurile din investiții, 13% pe veniturile obținute din joburi part-time sau proiecte de freelancing, iar 5% pe cele provenite din chirii.

Salariul este sursa principală de venit pentru aproape toți angajații români, ceea ce influențează foarte mult capacitatea acestora de a economisi într-un context economic instabil. Atunci când creșterea salarială nu acoperă rata inflației, scade automat și procentul disponibil pentru economii. Dacă în 2022, 45% dintre respondenți economiseau 10% din venitul lunar și 35% între 11-20%, anul acesta situația s-a modificat considerabil. Doar 35% mai redirecționează între 1 și 10% din veniturile lunare către economii, 21% pun deoparte între 11 și 25%, iar cei care reușesc să economisească mai mult de 26% din venit sunt foarte puțini - 4%. 

Cei mai mulți economisesc pentru a avea o plasă de siguranță în caz de urgență (42%), 15% pun bani din salariu deoparte pentru investiții ulterioare în imobiliare, bursă, mărfuri sau monede, 13% pentru a-și asigura traiul pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, iar 11% plănuiesc să-și deschidă o afacere. Doar 9% iau în calcul să se retragă mai devreme de pe piața muncii cu banii economisiți, în timp ce alți 12% spun că nu vor să se bazeze doar pe pensia de stat.

Procentul celor care se așteaptă să se poată retrage din activitate după vârsta de 60 de ani a crescut de la 60% anul trecut la 65% anul acesta. Doar 12% speră să se poată pensiona mai devreme, între 50 și 59 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, aproape 40% dintre respondenți consideră că o sumă suficientă pentru a se putea pensiona ar fi între 50.000 și 100.000 de euro, 21% apreciază că ar avea nevoie de peste 100.000 de euro pentru o perioadă liniștită la pensie. Procentul celor care cred că necesarul ar depăși 250.000 de euro este de 43%.

Pensia publică și pensia privată Pilon 2, la fel de importante în planurile de pensionare

3 din 4 respondenți spun că economisesc pentru pensie prin Pilonul 2, pe care îl consideră mai mult decât important (65%) pentru perioada când se vor retrage din activitate. În total, peste 8 milioane de români contribuie în prezent la Pilonul 2, conform datelor oficiale. Aproximativ 21% dintre respondenții la sondajul amintit spun însă că nu știu care este situația contului lor de pensie privată obligatorie Pilon 2. 

Privind planurile de retragere din activitate ale românilor, aceștia se bazează în principal pe pensia oferită de stat (65%) și tot atâția pe pensia privată obligatorie Pilon 2. Alte surse din care să-și asigure traiul după ce ies din câmpul muncii sunt economiile realizate până la acea vârstă (45%), câștigurile din investiții (41%), pensia din Pilonul 3 (9%) și veniturile de pe urma asigurărilor sociale (4%).

Aproape 7 din 10 iau în calcul contribuția la pensie atunci când acceptă o ofertă de job. În plus, pentru aproape 60% dintre respondenți ar conta foarte mult dacă angajatorul oferă un instrument suplimentar de economisire, cum ar fi Pilonul 3 de pensii private facultative. Mai mult, 58% dintre angajații intervievați declară că ar schimba cu siguranță jobul actual pentru o ofertă care include instrumente suplimentare de economisire, în timp ce 17% ar lua în calcul această opțiune.

Sondajul a fost realizat în luna octombrie 2023, pe un eșantion de 1.300 utilizatori de internet din România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De la mine se văd altfel lucrurile. Nu contează ce venituri ai, câtă vreme dobânda oferită de economii sau veniturile din investiții sunt (mult) mai mici decât rata inflației. Ar fi aberant să mai facem economii sau investiții care să fie erodate substanțial până la momentul la care ar trebui să beneficiem de ele.
    În acest sens, cred că românii își fac calcule mult mai simple și preferă să consume în loc să economisească. În acest fel, dictat chiar de dinamica inflaționistă, fiecare poate prezerva puterea de cumpărare a banilor.
    Ca să fie mai bine înțeleasă argumentația, să ne întoarcem în timp, pe vremea lui Stolojan (anii '90). Cine a fost neinspirat să facă economii în perioada respectivă, s-a trezit cu economii strânse în ani de zile (cu care ar fi putut să-și cumpere un apartament sau o mașină) că nu mai poate să achiziționeze decât un radiocasetofon portabil.
    Evident, nu mai avem de-a face cu nivelul acela al inflației, dar pe termen foarte lung, e bine să facem acest calcul, pentru a nu avea surprize neplăcute în viitor. Probabil că economiile în valori mai puțin erodabile (aur, argint, obiecte de artă etc.) ar fi soluții mai inteligente, mai ales când nivelul inflației este mai mare de 10% pe an.
    • Like 0
  • E destul de dificil de economisit când utilitățile și alimentele de strictă necesitate s-au scumpit cu 50-100 % în timp ce salariile au crescut anemic. Când procentul din salariu alocat acestor necesități va fi de maxim 15 % ca în Luxemburg sau 20 % ca în Germania atunci evident că românul se poate gândi la investiții sau economisire. Partea proastă pentru români e că noi importăm un procent important din aceste nevoi și orice deficit ( bugetar, comercial sau de cont curent) duce la scumpiri atroce în timp ce negocierile salariale au loc odată pe an și alea destul de dificil de pus în practică. Pilonul 2 e o afacere de partid-stat care nu a realizat mare lucru pentru deponenți deși se fac mari eforturi de propagandă în dezvoltarea lor deoarece în ultimii 10 ani câștigurile au fost undeva la 12,5 % deci cam 1,25 % pe an în timp ce prețurile au crescut cu peste 100 % la nevoile de strictă necesitate enumerate mai sus, singurii beneficiari reali au fost board-urile respectivelor firme de administrare ale respectivelor fonduri care și-au asigurat prin procentele impuse în comision venituri mult peste inflație. Pe românul de rând nu prea-l consolează faptul că inflația raportată a fost de "doar" 15-20 % pentru că deși yahturile de lux sau aurul nu au crescut în același ritm ( rezultând o medie mai ponderată) creșterea prețurilor la utilități și hrana de zi cu zi a fost de 50-100 %. Problema la noi e că noi importăm un mare procent din acestea și asta ne exasperează. Nu reușim nici la alimente nici la utilități să le producem în țară ca să nu mai fie nevoie de importuri scumpe. Am investigat niște indicatori din Rusia aflată în război unde deși rubla a scăzut la peste 100 /$ și toți se așteptau la un cataclism în privința nivelului de trai totuși prețurile nu s-au mișcat aproape deloc pentru că Rusia își produce intern hrana și energia deci impactul a fost doar pe bunuri de lux ( mașini, telefoane mobile sau bijuterii din import). Noi deși avem suficient teren arabil și agricol nu suntem în stare să producem local hrana de strictă necesitate. De asemenea avem resurse de energie atât hidro, termo și nuclear precum și rezerve de petrol și gaze totuși nu suntem în stare să asigurăm intern consumul și de ce nu să exportăm.
    • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult