Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Poveste cu Orlando, prietenul meu imaginar

banca - Getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Orlando, știți voi deja, este prietenul meu imaginar. Am mai mulți. El este unul dintre ei, foarte activ în ultima vreme.

Așadar, prietenul meu Orlando se trezește de dimineață și merge la bancă să își actualizeze periodic datele personale ca un bun client al băncii. În timp ce stă și completează un formular pe scăunel cuminte, în bancă apare un cetățean ca vai de el. Se vede că avea ceva probleme cu băutura. Destul de corpolent. Avea și ceva probleme cu dieta, pare-se. Om din popor. Votant disciplinat. Se așează lângă Orlando și intră în vorbă cu el, până îi vine rândul la ghișeu. Venise să își facă card de credit la bancă. Îi povestește lui Orlando că tocmai ce a ieșit din șomaj, nu prea îi place să lucreze. Muncește exact cât să i se aprobe următorul ajutor de șomaj. În rest, stă pe acasă. Locuiește cu mama lui. Nu era foarte în vârstă. Îi mai spune lui Orlando că reușește să pună două kilograme pe lună pe el și că în fiecare an s-a mai înălțat cam un centimetru.

Îi vine rândul la ghișeu omului. Orlando e curios ce se întâmplă. După câteva minute se aud urlete din birou. Omul iese nervos din bancă și înjură de mama focului. Banca nu voia să îi dea cardul de credit cu dobândă aproape de zero. I-a cerut o dobândă „nesimțit” de mare. Mai mare ca a vecinului lui de apartament. Cu aproape 10 procente.

Orlando e nervos. Nu îi place nedreptatea socială. Dă buzna peste doamna de la ghișeu și o ia la rost. Îi spune că e lacomă și ticăloasă, lipsită de sensibilitate. Cum de refuză banca un card de credit fără dobândă unui om care crește lunar în greutate cu două kilograme și în înălțime cu un centimetru pe an. Mult peste media oricărui om normal. Acel om e special. Merită mai mult! Bancherii ăștia... Capitalismul ăsta rapace...

Este scos în șuturi afară din bancă. Este și mai nervos. Vrea dreptate. Va face dreptate până la capăt!

Morala: Am un prieten care a băut toată viața și nu a avut nimic. Nu tu casă, nu tu mașină, nu tu familie, nu tu prieteni... Nimic. Ah, și să nu uit, creșterea economică nu înseamnă neapărat dezvoltare economică și nici risc sistemic mai mic.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Wall-T check icon
    Cred ca Esop se zvarcoleste in mormant....
    • Like 0
  • Să ne imaginăm un alt personaj, un om fără prea multă educație sau una rudimentară, care nu a avut nevoie de vreun credit. A muncit, atât cât i-a permis propria pregătire și conștiința. A construit o casă la marginea unui oraș în plină dezvoltare, în spatele ei avea o grădină pe care o lucra așa cum îmvățase de la părinții săi de la țară. Copiii săi, fie au luat drumul străinătății, fie lucrează în țară. Omul acesta încearcă, ca un bun părinte, să-i ajute. Mâinile sale nu mai pot munci bucata de pământ iar casa este greu de întreținut, nu pentru că n-ar avea bani ci pentru că trupul odată viguror nu-l mai ajută. Și apoi mai sunt copiii.
    Proprietatea sa este deja înconjurată de clădiri înalte, birouri sau locuințe, într-un amestec grotesc. Toate umbresc straturile sale, atent lucrate de legume. Cu greu se hotărăște să vândă proprietatea. El urma să-și ia un mic apartament unde să-și ducă cu demnitate bătrânețea, flecărind cu alți bătrâni de vârsta lui, iar restul banilor să-i dea copiilor.
    Omul acesta, câștigă întestulător iar economiile sale îi vor face fericiți copiii. Mă întreb însă: Cum va reuși acest om să vândă în avantajul său, atâta timp cât rechinii imobiliari vor profita de naivitatea sa? Ce dobândă va primi la bancă sau la ce riscuri și-ar expune averea sa de o viață cu banii plasați în fonduri?
    Cumpătarea și naivitatea acestui om este baza averilor clădite de alții și a randamentelor marii finanțe?
    Doresc să cred, și în parte statisticile așa arată, că poporul ăsta nu este format din alcoolici inconștienți care cer credite pentru a-și satisface nevoia de a lenevi, ci este format din oameni cumpătați, naivi și care din păcate pot ușor cădea în plasa unor profitori, mai mult sau mai puțin girați de autorități sau de societatea civilă.
    • Like 3
    • @ Septimiu Moga
      Problema cu prietenul imaginar al domnului Paun nu este cu personajul descris de dumneavoastra. Il cunosc foarte bine, e bunica mea.

      Problema este faptul ca acest prieten imaginar nu vede inegalitati sociale acolo unde ele chiar exista (ca in cazul descris de dumneavoastra), ci le inventeaza acolo unde ele nu exista.

      Prietenul imaginar al domnului Paun nu este stresat de faptul ca un om in varsta, nescolit, care a muncit fizic toata viata, eventual acum cu o pense de CAP, nu stie sa isi evalueze corect proprietatea; nu este interesat de binele acestei persoane.

      Orlando este stresat de faptul ca bancile nu mai dau atat de usor credite de consum oricui, si ca modelul de crestere economica prin consum nu mai este sustenabil.

      Ori prietenul nostru imaginar vrea ca in an electoral, un alt prieten imaginar dar cu mustata, sa poate spune - pai, am avut crestere economica de 6%! Am dat bani tuturor, am fortat bancile imbuibate sa dea bani tuturor! Nu-i asa ca traiti mult mai bine, cu fluvii de lichiditate (nesustinuta de productivitate) pe piata?

      Votati cu noi, partidul cresterii economice imaginare!

      Ca v-am dat si pamant, in '90, taranilor, acum va dam si bani! Noi, 20-20!
      • Like 0
  • Cred ca si eu am trecut prin asa ceva, apucaturi pre-adolescentine. Nu vedem padurea de copaci, cam asta este idea.

    Trebe intrebat psihologul, dar nici acolo nu avem curaj sa mergem, sau si cu ala ne certam.
    • Like 1
  • O o ceva se întâmplă cu mesajele mele de nu apar pe site... nu înțeleg, nu am fost nici vulgară, nici exagerată, am prezentat un mod alternativ de a privi situația, pornind de la fapte (chiar am fost la bancă, chiar am PFA)... foarte ciudat...
    • Like 0
  • Marga check icon
    In opinia mea perpetuati un mit, cel al ajut. de somaj.
    Acesta se acorda in fct. de ISR, indic. ramas neschimbat din anul 2008, la val. de 500 de lei; anume 0,75 ISR + 10% din sal. mediu brut din ult. 12 luni.
    Pt. o persoana care a avut sal. mediu pe econ. si are o vechime in munca de peste 10 ani, aj. de somaj va fi aprox. 375 lei + 500 lei = 875 de lei.
    Pt. sal. mai mici decat sal. mediu, este intre 575 lei (pt. sal. min.) si 875 lei, in fct. de sal. avut. Daca dvs. credeti ca se poate trai in orasele mari cu, de ex., 700 de lei/luna, eu nu cred. Cu atat mai mult daca ai si copii; sau ai rate de platit. Separat, in anul 2008, at. cand a fost stab. ISR, acesta reprez. 37,68% din sal. mediu net pe econ. (1327 lei in oct. 2008). Azi reprez. 17,03 % (sal. mediu 2936 lei in ian. 2019). Deci, in ceea ce priveste aj. de somaj cred ca se perpetueaza un mit, acela ca, cel putin in urbanul mare, s-ar putea trai din acesta. Iar pe de alta parte angajatii care chiar au lucrat un nr. semnificativ de ani nu au plasa de siguranta pe care aj. de somaj se pp. ca le-ar oferi-o.
    In ceea ce priveste ex. cu prietenul care a baut toata viata, la ora actuala alcoolismul este considerat o boala psihica; cu consecintele devastatoare pe care le stim, atat asupra celui afectat cat si asupra familiei sale. Riscul de a deveni alcoolic este diferit, la fel ca si la alte boli, inclusiv in fct. de terenul biologic al acelei pers. Suportul pe care il ofera societatea persoanelor afectate de adictii, asa cum este alcoolismul, in sensul informarii si accesului usor la programe de tratament, atat cat este el posibil la ora actuala, este zero si in urban, darmite in rural. (Eu cred in conceptul de solidaritate sociala in ceea ce priveste sist. de sanatate al unui stat). Preventia gandita intr-un mod care sa fie eficient, la fel. Si inclusiv persoane educate, la nivel de prof. univ., dau cu piatra.
    • Like 4
    • @ Marga
      Nu cred ca asta vrea sa spuna autorul. Solidaritatea sociala este OK, insa treaba cu risk-assessment-ul bancii la creditare este benefica.

      Ce s-a intamplat in 2007-2008 a fost exact din cauza ca au fost date credite riscante aiurea.

      E un pic ca la spital; sa zicem ca ai nevoie de o inlocuire de sold, dar esti mult supraponderal. Medicul poate sa iti spuna ca nu te opereaza pana nu slabesti X kg, dar il va opera imediat pe un tip cu greutate normala. Medicul nu face asta pentru ca te judeca (si in fond, chiar daca te judeca, nu conteaza). O face pentru ca stie ca operatia este riscanta, si pentru tine, si pentru el, si ca iti vei reveni mai usor daca slabesti. Nu e o chestie de inegalitate sociala.

      Asa cum medicul nu poate sa riste sa te opereze daca ai 250 kg, si banca isi pune problema ca daca nu ai un anumit nivel de venit stabil, o sa ai (si o sa aiba) necazuri, care pana la urma tot in capul societatii se vor sparge.
      • Like 3
    • @ Maria Zamfir
      Marga check icon
      Asa este; cred ca vrea sa ne explice sugestiv risk-assesm.; dar prefer o poveste corecta sub toate aspectele. Poate fi imaginat un text si sugestiv, si atractiv, si corect in toate partile.
      • Like 1
    • @ Marga
      Alien check icon
      Nu va mai certați ca amândoi aveți dreptate. Risk assessment la credite se face statistic și intrinsec e plin de "discriminări". Eu ca bărbat sunt discriminat de bănci și asigurări pentru ca majoritatea bărbaților sunt idioți și trăiesc mai puțin (și mai periculos) decât femeile de exemplu. Însă când dai zeci de credite zilnic n-ai alta metoda mai buna decât statistica indiferent cât e de corecta sau nu cu fiecare individ luat în parte.
      Dacă vrei sa te însori îți poți permite un risk assessment mai aprofundat, "clinic" și individual și nu pe baza de statistici chiar dacă asta durează luni sau chiar ani. Însă iti permiți, ca vorba aia nu te însori zilnic (inca).
      • Like 3
    • @ Alien
      Aha ! Deci din cauza chestie asta am fost refuzat de 3 banci pt un credit de nevoi personale de 2500 de lei, fara nici o explicatie clara !
      • Like 0
    • @ Alien
      Inca? :D De insurat te poti insura in fiecare zi, de la 10.30 la 16.30, cu divortul e mai greu :D

      Bine ca nu-s fc si Ietam Cano pe aici, ca va acuzau de misandrie :D

      ./Am ras, multumesc.
      • Like 0
  • Cred că eram și eu la bancă în ziua respectivă - voiam să mă interesez de creditul pentru prima casă. Nu-mi făceam prea multe speranțe, având în vedere că sunt PFA (totuși din 2016, deci vechimea minimă o am până la urmă și mă gândeam că iau co-creditor pe cineva din familie) în fine, omul ăsta simplu din popor mi s-a părut decent, a ascultat tot ce i-a spus doamna de la bancă, a pus întrebări, la sfârșit au dat mână și a rămas că se vor revedea într-o altă zi. Nu știu pe urmă ce s-a mai întâmplat pentru că eu m-am răzgândit, am zis că eventual mai încerc anul următor pentru că anul ăsta nu e prea realist având în vedere fluxul variabil de încasări pe care-l am ca PFA. Ideea e cu ce ochi te uiți la lucrurile pe care le vezi în jur... sau ce poveste vrei să spui...
    • Like 2
  • Sunteți sigur că nu este mama lui Orlando cea care a băut toată viața și acum O. vede bețivi în orice om din popor fără cont? Un cont bun în bancă nu rezolvă toate problemele, asta e...
    • Like 0


Îți recomandăm

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult