Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Povestea a două decenii de vis din județul în care teatrul nu ajungea aproape niciodată

Ideo Ideis

Foto: Ideo Ideis

A fost odată ca niciodată, că, dacă n-ar fi fost, azi ar fi fost mai trist… Acum douăzeci de ani, doi tineri care visau să lucreze în teatru și-au dat seama că locuiesc într-un județ în care teatrul nu ajungea aproape niciodată. Andreea și Alexandru erau atunci încă adolescenți, dar credeau în ei înșiși așa cum cred oamenii mari și simțeau în inima lor că pot face orice, dacă își doresc cu suficientă putere. Și au știut că ei doi vor avea un rol uriaș în acea comunitate, dacă vor reuși să pună bazele a ceva ce nu se mai auzise prin acele locuri: un festival de teatru tânăr. Știau că asta presupune costuri, știau că asta presupune conexiuni cu lumea teatrului mare, știau că necesită infrastructură serioasă într-un oraș în care nu exista o sală de spectacole. Dar n-au lăsat nimic să-i împiedice…

Douăzeci de ani mai târziu, copiii de atunci sunt deja profesioniști în lumea filmului și teatrului. Alexandru Ion și Andreea Borțun, căci despre ei este vorba, privesc acum în urmă și își dau seama că au reușit un fel de miracol. Căci în județul Teleorman, unde cultura e mai mult o vorbă decât un element de viață comună, să pui bazele unui festival de teatru care să se întâmple câteva zile în fiecare vară e un lucru absolut colosal.

Și anul acesta, în august, Alexandria a fost locul de întâlnire a sute de tineri din toată țara cu actori, regizori, coreografi și scenariști cunoscuți, dar și punctul în care experiențele și abilitățile s-au putut manifesta din nou liber, oferindu-le multor copii și adolescenți un imbold la început de drum. Și știm cu toții cam cât contează imboldul potrivit la momentul potrivit.

Conștienți că doar oamenii îi fac să continue, organizatorii festivalului au reușit, din nou și în 2025, să puncteze niște experiențe absolut memorabile. Și mă gândesc nu doar la serile povestitorilor, unde au putut dialoga cu actrițele Maia Morgenstern și Ada Galeș, dar și cu jurnaliștii Recorder, ci și la spectacolele de teatru care s-au putut aplauda în incinta Centrului Multifuncțional pentru Tineri. Pentru că da, astăzi Alexandria are sală de teatru și, cel mai probabil, ea nu s-ar fi construit niciodată dacă acest festival nu se încăpățâna să fie și să dureze.

Din punctul meu personal de vedere, povestea Festivalului de Teatru Tânăr ”Ideo Ideis” este una dintre cele mai frumoase povești de succes pe care eu le cunosc. E posibil să fiu și foarte subiectivă, căci am fost alături de ei de la a doua sau a treia ediție, în fiecare an. Și i-am văzut crescând. I-am văzut muncind. Am văzut festivalul acesta transformând un oraș altfel gri într-un loc colorat și viu. Chiar dacă asta se întâmplă numai câteva zile în fiecare vară. 


Și nu vreau să închei această poveste, fără să fac și o recomandare pentru cei care caută spectacole de teatru la care să ajungă în viitorul apropiat. Anul acesta, la Ideo Ideis a ajuns un spectacol absolut fantastic, în regia lui Alex Bogdan, pe care tot de când era mic îl știu de la Ideo Ideis. Spectacolul se numește Club 27 și se joacă, în mod normal, la Teatrul Metropolis din București. Înțeleg că niciodată nu găsești bilete la spectacolul ăsta. Și am înțeles de ce.

Încerc să nu dezvălui prea mult din subiect, poate totuși vreți să vedeți spectacolul la un moment dat, dar vă dau un mic flavour care ține mai degrabă de sentimentul meu decât de subiectul piesei.

Știți catharsis-ul? Procesul ăla de eliberare și vindecare prin artă? Cel care face mai multe pentru noi decât zece ședințe la psiholog? Exact acela se întâmplă în spectacolul Club 27! Care reconfirmă faptul că moștenim de la părinții noștri atât traumele lor, cât și idealurile lor. Poate și pentru că adeseori părinții vor să-și convingă copiii să le îndeplinească lor aspirațiile ratate. Dar totuși, dincolo de durerea pe care asta o produce, iubirea dintre părinte și copil e cu adevărat singura forță indestructibilă și, aș zice, veșnică din lumea asta materială. Și că eroii adevărați nu au capă și superputeri, ci iubire multă de dat.

Eu n-am știut că pot visa.” - spun adesea părinții copiilor care cred că nu e nevoie de idealuri înalte pentru fericire. Și poate chiar nu e. Poate realmente nu e nevoie să devii faimos sau bogat ca să fii fericit. Aș zice că adeseori astea sunt piedici în calea fericirii. Poate e nevoie doar să ai pe cineva căruia să îi spui “La mulți ani!” de Revelion. Sau de cineva căruia să îi poți prepara “mâncarea fericirii”, adică cartofi prăjiți cu brânză, ou și salată. Sau de un părinte care să te iubească, chiar și dacă n-o poate spune, de la început până când trebuie să plece. Și un pic după aia…

Nu știu, mi s-a părut incredibil spectacolul acesta de teatru. Dacă reușiți să faceți rost de bilete, luați-le cu ochii închiși! Merită din plin! Dar nu uitați să vă luați și șervețele la voi. Vor face experiența mult mai confortabilă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult