Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Poza de la ora nouă seara, când s-a aprins lumina în România

Am intrat în coloana de protestatari la Sf. Gheorghe. Până la Unirea, cei mai impermeabili bocanci din garderobă îmi smorcăie deja. N-o fi foc, gândesc, mai ales că în jur plutesc opinii interesante și replici de neuitat. Smorc, smorc mi se răstesc ghetele la fiecare pas. Vrem justiție, nu corupție! Le răspund oamenii. Merg mai repede decât coloana și captez frânturi de conversații.

- ... pentru că, de fapt, Klaus asta a făcut: a dat cu sec la bluful lui Dragnea. De acum, orice zice nătânga asta, o să se spargă în capul lui Dragnea. Ia să vezi ce o să ne mai distrăm...

- ...Jandarmii ăștia călare s-au scos, e joyride când e manifestație. Când mai pupă ei să se dea, așa, cu calul prin centru?...

- ...să pui mâna să citești Thomas Piketty. E tata lor, socialist. El spune că inegalitățile masive născute de capitalism vor sfârși prin a face explozie. Singurele căi de creștere economică pe termen lung sunt educația și sporul demografic...

Am mâinile prea înghețate să pozez. Le țin în buzunare. Lucian Mîndruță filmează de pe margine. Are mănuși. Ajungem în Piața Constituției care e o imensă baltă până la glezne. E bine, nu-mi mai smorcăie bocancii, s-au inundat definitiv. Îmi tremură mâinile de la frigul care mi-a intrat în oase. Nu reușesc să identific niciun cunoscut în marea de glugi și umbrele.

- ...e ridicol speakeru' ăsta al demonstrației. Nu mă simt reprezentat de sloganurile lui. Îmi vine să plec. Auzi, cică să venim în timpul săptămânii să intrăm peste ei. Băi, nene, tu ești bine la mansardă?

MC-ul începe să falseze groaznic pe „Noi suntem români". Lumea se uită stânjenită în jos și se concentrează să deseneze cercuri cu bocancii impermeabili în balta pieței. Rezist momentului penibil. Se pune o piesă hip-hop cu refrenul „M...PSD". #rezist și la asta. Toată lumea fluieră și huiduie. Ei, așa da.

Abia îmi mai simt picioarele. Mâinile reușesc cu greu să țină telefonul, ca o gheară. Nu am semnal. Mai bine, oricum nu am acuretețe la tap pe ecran.

A, ok, se aprind luminile. E ora 9. Asta pot să fac. Ba nu, stai, uite ce fain se vede: 

(Foto: Cătălin Mihăilă)

Gata. Aprind lanterna iar. Deșteaptă-te, române!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O parte din participanti s-au retras pe la noua fara un sfert.Au lipsit la momentele finale dar au participat la miting.

    • Like 0
  • Corina check icon
    Drăguță inovație lingvistică ghetele care fac „smorc”. Serios vorbind, istorii ca asta și cea despre clujenii care au mers pe jos la București au darul, cred, de a mișca inimi și de a aprinde beculețe acolo unde nu s-au mai aprins de mult sau niciodată, pentru că ne aduc în față sacrificii solitare, umile, cu riscuri pentru sănătatea personală și fără gândul vreunei recompense. Altruismul adevărat nu poate să nu emoționeze. Cineva ar trebui să scrie aici povestea călătoriei clujenilor. Sper că a fost tratată și la televiziuni.
    • Like 1


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult