Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Prăbușirea subită a Rusiei - scenariul pentru care ar trebui să ne pregătim

maduro si putin

foto: Profimedia

Un scenariu pentru care ar trebui să ne pregătim este o prăbușire subită a Rusiei, cu tot haosul ce va urma și, din păcate, nimeni nu discută această posibilitate. Rusia pârâie pe la toate încheieturile, chiar dacă încearcă să ascundă situația reală printr-o propagandă agresivă.

Au două probleme, una economică și alta militară.

Războiul a eșuat lamentabil în raport cu obiectivele pe care și le-au propus, mai ales din punct de vedere strategic. Au vrut o Ucraină amorfă și debusolată și au creat una dintre cele mai puternice armate din lume. Au vrut o Uniune Europeană terorizată de „puterea" rusească, iar rezultatul a fost sprijinul neclintit pentru Ucraina și o voință politică capabilă să-l potolească chiar și pe Trump. Au vrut anihilarea NATO și s-au trezit cu o alianță trezită din letargie și care se reînarmează, plus bonusul aderării Finlandei și Suediei, de neconceput până în 2022. Câștigurile teritoriale? Ridicol de mici pentru „a doua armată a lumii", obținute cu prețul unor pierderi halucinant de mari. De primul Război Mondial își mai aduce cineva aminte?

Economic sunt într-o gaură enormă, pe care o maschează prin contabilitate „creativă" și aspirând banii propriilor cetățeni prin intermediul dobânzilor uriașe. Dobânda medie oferită este acum pe la 15,5%, față de 3,21% cu un an înainte de invazie. E un fel de Caritas prin care se finanțează cheltuielile enorme ale armatei. Dar orice schemă piramidală se prăbușește mai devreme sau mai târziu, căci ea nu produce profituri reale. Ca să dau un singur exemplu, doar compania națională de căi ferate (RJD) a ajuns să aibă datorii de... peste 50 miliarde de dolari (!) și este cât se poate de vizibil că băncile care au împrumutat-o vor pierde cea mai mare parte a banilor. Dar banii băncilor de unde vin? De la populație.

Iar ca RJD-ul mai sunt nenumărate astfel de companii de stat sau lucrând pentru stat.

Cum vor reacționa cei 700.000 (!) de angajați ai Căilor Ferate când nu-și vor mai primi salariile?

Cum vor reacționa oamenii când vor vrea să-și retragă banii din bancă, iar banca le va zice „Niet!"?

Cum vor reacționa sutele de mii de soldați de pe front, mulți dintre ei obișnuiți cu violența și în viața civilă, mulți dintre ei pușcăriași, când nu-și vor mai primi bonusurile?

Problemele astea au tot crescut în ultimii ani, dar capturarea lui Maduro le va aduce, curând, la un punct critic. Toată „puterea" rusească se bazează pe posibilitatea de a vinde petrol și gaze naturale. Sancțiunile europene și americane i-au adus deja în pragul dezastrului, căci îi forțează să vândă petrolul cu un discount enorm față de prețul pieței. La asta se adaugă bombardarea constantă a rafinăriilor de către ucraineni.

Dar mai intervine un factor. Prețul petrolului pe piață a tot scăzut anul trecut: de la cca. 80$ pe baril, la sub 60$. Automat, asta reduce masiv încasările rusești. Și acum intervin Maduro și Venezuela. Țara era una dintre marile producătoare de petrol, dar industria a fost nenorocită de politicile cretine ale guvernului. Schimbarea regimului va duce la revenirea pe piață și la creșterea semnificativă a ofertei de petrol. Ce se va întâmpla cu prețurile? Vor pica.

Mai țineți minte ce s-a întâmplat cu Uniunea Sovietică când au picat prețurile la petrol la sfârșitul anilor '80, când ei erau împotmoliți de ani buni în Afganistan?

Căutați pe Goagăl dacă nu mai știți :).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Venezuela are petrol grămadă dar e foarte vâscos, deci costurile de extragere și apoi de rafinare sunt mai mari decât, de exemplu, pentru petrolul arabilor. Ca să poată influența piața, costul petrolului ar trebui să crească peste 70 USD/baril, astfel încât să aibă loc la masă, altfel l-ar vinde în pierdere. Probabil că Venezuela va avea ceva de spus pe piața petrolului după ce vor seca rezervele arabilor, adică peste 30-40 de ani.
    • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Mihai check icon
      În articol este mult wishful thinking, așa ca nu ține cont de astfel de detalii. Probabil că situația din Iran va fi schimba mai multe decât cea din Venezuela.
      • Like 0
  • ... dublu post...
    • Like 0
  • Valeriu check icon
    Vise, taica, vise. De cel putin 4 ani tot candati prohodul Rusiei, intre timp, doar anul trecut, dolarul a scazut cu 10% si nu sunt semna de recuperare.
    Administratia Trump deja ascunde cifrele economice ale tarii si atunci cand le arata sunt modificate grosolan.

    Eu zic sa ne gandim la haosul ce va urma dupa ce se sparge bula AI si SUA revine in Octombrie 1929
    • Like 0
    • @ Valeriu
      andrei andrei check icon
      Licuricii ca tine sunt cei mai amuzanți. Te-ai aștepta ca Rusia sa fie transparenta ca SUA și să vorbească deschis despre problemele economice. Haha. Dar din moment ce nu auzi nimic clar zici ca e totul bine.

      Ești doar un alt analfabet funcțional care a citit pe fb pe grupul lui Georgescu ceva ce oricum nu ai înțeles și acum trebuie sa vomiți haha
      • Like 0


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult
sound-bars icon