Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Premierul mic al unei țări pe care o visează mare

Viktor Orban - 2025

foto: Profimedia

Este incurabilă istoria revanșardă, deoarece ea se prelungește sau se reproduce zilnic prin acțiunile unor lideri cu o înțelegere limitată a propriei identități și a lumii în care trăim, precum Viktor Orbán. De aproape două decenii, acesta clamează Ungaria Mare în detrimentul țărilor vecine, precum România, Slovacia, Croația, Serbia, Ucraina. 

Este o politică profund discutabilă, cultivată de acest personaj cu profil atipic, dar cu o prezență vocală, care se dă mare când cu D. Trump, când cu V. Putin, când cu Xi Jinping.

Orbán speculează sprijinul acestor lideri în visul reconstituirii Ungariei Mari – o viziune istorică ce datează încă din 1526, de la Mohács, până în prezent. Pe scurt, lumea nu-l bagă în seamă, iar pe plan intern, acest „apró ember” (om mărunt) este puternic contestat și, sperăm, va ieși cât de curând din scena politică maghiară. 

În discursul său iliberal, face tot felul de giumbușlucuri în UE, numai să fie băgat în seamă. Iar noi, poate, nu ar trebui să îi acordăm prea multă, chiar dacă recent, a făcut o declarație cel puțin deplasată: „Am ajuns la București pe pământ românesc, iar la noapte voi fi în Transilvania” – afirmație care ar sugera că Transilvania nu ar fi parte a României. Este vorba de o flagrantă și condamnabilă lipsă de tact diplomatic, lipsă de respect, calități pe care înălțimea funcției de premier al unei țări le impune.

La Tușnad, în cadrul școlii de vară, cel mai probabil va cânta același cântec despre declinul Occidentului și va trimite, mai subtil sau mai direct, aluzii critice la adresa statului român. Este regretabil că, în calitate de invitat al premierului Bolojan, a ales să se exprime în registrul unui anacronism politic, evocând atitudinea unui grof feudal. Deocamdată, el rămâne un actor excentric și problematic pe scena politică europeană.

Iată că s-a găsit un ins cu ascendențe milenare caucaziene să fie profetul lui „De ruina mundi” al lui Savonarola, un călugăr dominican din evul mediu, care și el a profețit sfârșitul bisericii în Occidentul creștin. Mai nou, acest premier și-a stricat relațiile și cu Polonia, care și-a rechemat în țară ambasadorul de la Budapesta deoarece statul maghiar i-a acordat azil unui fost ministru polonez anchetat pentru corupție. În aceeași manieră, Budapesta i-a adăpostit și pe doi lideri UDMR, pe Marko Attila și pe Olosz Gergely, anchetați pentru corupție în România.

Viktor Orban este un personaj total controversat și pe alocuri un focar de conflicte și animozități. Nu întâmplător, în momentul în care Viktor Orban a ajuns la putere, Adam Michnik, celebrul dizident polonez, a răspuns la întrebările unui ziarist din România, afirmând cu o perfectă intuiție că „țările din jur vor avea probleme cu acest personaj”. Orban a fost primit cu toată decența și respectul de premierul Bolojan la Palatul Victoria, la o cină de lucru, partea română înțelegând importanța relațiilor cu Ungaria, cu poporul maghiar, iar acest premier mic și cu gură mare s-a trezit, nu fără intenție, să jignească statul român. Este un gest de o impertinență greu de ignorat.

Sperăm ca Ungaria și poporul maghiar să-și regăsească echilibrul și prestigiul în Europa, alegând în viitor lideri care să reflecte valorile și demnitatea unei democrații europene autentice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mg check icon
    ..vrabia..Mihai Viteazul.. Un vanitos care vrea să rămână în istorie.
    Bine că n-a zis că va ajunge în Ardeal. "Erdeuelu" (erdo elve), în maghiară, adică "teritoriul de dincolo de pădure".
    Transilvania vine de la "terra ultra silvan". Sună mai cunsocut, nu-i așa ?

    Altfel, în 1870 erau 60% români, 25% unguri 12% nemți.
    Acum sunt 70% români, 18% unguri și 0,5% nemți. Adică școala aia de vară, cam rămâne fără elevi..
    Mai bine-ar avea grijă de pacienții din țara natală, care s-au cam săturat de înțelepciunea lui pe model rusesc..

    Dar e sâmbătă, deci e rock.
    Mai ales că săptămâna asta ne-am despărțit de Ozzy, cel cu suflet de copil.. S-a-ntâlnit (și el..) cu Joe Black și după ce-au vorbit de una-alta s-au dus, nimeni nu știe unde..
    Și pentru c-au început să curgă "farewell and tribute concert" și e o listă lungă, zic să pun și eu 3 piese, prima de pe când avea doar 22 de ani :

    https://www.youtube.com/watch?v=A3Dpeo_Zmqo&list=RDA3Dpeo_Zmqo&index=1

    a doua cu gândul la mama :
    https://www.youtube.com/watch?v=K0siYUjV9UM&list=RDK0siYUjV9UM&start_radio=1

    Și-a treia cu întrebarea aia de baraj, care ne frământă uneori.. :
    https://www.youtube.com/watch?v=5JdK9qR-AsE&list=RD5JdK9qR-AsE&start_radio=1

    Concluzia mea.. lumea-n care trăim, e o imensă și minunată iluzie..
    Să ne-auzim cu bine.
    • Like 1
  • daca tratatul de la Versailles e o referinta (si este, Mohaci e totusi la 500 de ani in urma), nu stiu cum sunt granitele ungariei cu slovacia dar partea cu ucraina e de discutat (disputat) pt nu tine nici macar (de alt tratat) Ribentrop-Molotov !
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    N-am înțeles niciodată de ce i se permite să intre în România și să facă circ! După prima ocazie când a debitat tâmpenii putea fi pus la index și interzis pe veci. Simplu și eficient.
    Dar "statul" român simte nevoia anuală de a-l pupa în fund ca să-și demonstreze la nesfârșit impotența.
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult