Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Premierul mic al unei țări pe care o visează mare

Viktor Orban - 2025

foto: Profimedia

Este incurabilă istoria revanșardă, deoarece ea se prelungește sau se reproduce zilnic prin acțiunile unor lideri cu o înțelegere limitată a propriei identități și a lumii în care trăim, precum Viktor Orbán. De aproape două decenii, acesta clamează Ungaria Mare în detrimentul țărilor vecine, precum România, Slovacia, Croația, Serbia, Ucraina. 

Este o politică profund discutabilă, cultivată de acest personaj cu profil atipic, dar cu o prezență vocală, care se dă mare când cu D. Trump, când cu V. Putin, când cu Xi Jinping.

Orbán speculează sprijinul acestor lideri în visul reconstituirii Ungariei Mari – o viziune istorică ce datează încă din 1526, de la Mohács, până în prezent. Pe scurt, lumea nu-l bagă în seamă, iar pe plan intern, acest „apró ember” (om mărunt) este puternic contestat și, sperăm, va ieși cât de curând din scena politică maghiară. 

În discursul său iliberal, face tot felul de giumbușlucuri în UE, numai să fie băgat în seamă. Iar noi, poate, nu ar trebui să îi acordăm prea multă, chiar dacă recent, a făcut o declarație cel puțin deplasată: „Am ajuns la București pe pământ românesc, iar la noapte voi fi în Transilvania” – afirmație care ar sugera că Transilvania nu ar fi parte a României. Este vorba de o flagrantă și condamnabilă lipsă de tact diplomatic, lipsă de respect, calități pe care înălțimea funcției de premier al unei țări le impune.

La Tușnad, în cadrul școlii de vară, cel mai probabil va cânta același cântec despre declinul Occidentului și va trimite, mai subtil sau mai direct, aluzii critice la adresa statului român. Este regretabil că, în calitate de invitat al premierului Bolojan, a ales să se exprime în registrul unui anacronism politic, evocând atitudinea unui grof feudal. Deocamdată, el rămâne un actor excentric și problematic pe scena politică europeană.

Iată că s-a găsit un ins cu ascendențe milenare caucaziene să fie profetul lui „De ruina mundi” al lui Savonarola, un călugăr dominican din evul mediu, care și el a profețit sfârșitul bisericii în Occidentul creștin. Mai nou, acest premier și-a stricat relațiile și cu Polonia, care și-a rechemat în țară ambasadorul de la Budapesta deoarece statul maghiar i-a acordat azil unui fost ministru polonez anchetat pentru corupție. În aceeași manieră, Budapesta i-a adăpostit și pe doi lideri UDMR, pe Marko Attila și pe Olosz Gergely, anchetați pentru corupție în România.

Viktor Orban este un personaj total controversat și pe alocuri un focar de conflicte și animozități. Nu întâmplător, în momentul în care Viktor Orban a ajuns la putere, Adam Michnik, celebrul dizident polonez, a răspuns la întrebările unui ziarist din România, afirmând cu o perfectă intuiție că „țările din jur vor avea probleme cu acest personaj”. Orban a fost primit cu toată decența și respectul de premierul Bolojan la Palatul Victoria, la o cină de lucru, partea română înțelegând importanța relațiilor cu Ungaria, cu poporul maghiar, iar acest premier mic și cu gură mare s-a trezit, nu fără intenție, să jignească statul român. Este un gest de o impertinență greu de ignorat.

Sperăm ca Ungaria și poporul maghiar să-și regăsească echilibrul și prestigiul în Europa, alegând în viitor lideri care să reflecte valorile și demnitatea unei democrații europene autentice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mg check icon
    ..vrabia..Mihai Viteazul.. Un vanitos care vrea să rămână în istorie.
    Bine că n-a zis că va ajunge în Ardeal. "Erdeuelu" (erdo elve), în maghiară, adică "teritoriul de dincolo de pădure".
    Transilvania vine de la "terra ultra silvan". Sună mai cunsocut, nu-i așa ?

    Altfel, în 1870 erau 60% români, 25% unguri 12% nemți.
    Acum sunt 70% români, 18% unguri și 0,5% nemți. Adică școala aia de vară, cam rămâne fără elevi..
    Mai bine-ar avea grijă de pacienții din țara natală, care s-au cam săturat de înțelepciunea lui pe model rusesc..

    Dar e sâmbătă, deci e rock.
    Mai ales că săptămâna asta ne-am despărțit de Ozzy, cel cu suflet de copil.. S-a-ntâlnit (și el..) cu Joe Black și după ce-au vorbit de una-alta s-au dus, nimeni nu știe unde..
    Și pentru c-au început să curgă "farewell and tribute concert" și e o listă lungă, zic să pun și eu 3 piese, prima de pe când avea doar 22 de ani :

    https://www.youtube.com/watch?v=A3Dpeo_Zmqo&list=RDA3Dpeo_Zmqo&index=1

    a doua cu gândul la mama :
    https://www.youtube.com/watch?v=K0siYUjV9UM&list=RDK0siYUjV9UM&start_radio=1

    Și-a treia cu întrebarea aia de baraj, care ne frământă uneori.. :
    https://www.youtube.com/watch?v=5JdK9qR-AsE&list=RD5JdK9qR-AsE&start_radio=1

    Concluzia mea.. lumea-n care trăim, e o imensă și minunată iluzie..
    Să ne-auzim cu bine.
    • Like 1
  • daca tratatul de la Versailles e o referinta (si este, Mohaci e totusi la 500 de ani in urma), nu stiu cum sunt granitele ungariei cu slovacia dar partea cu ucraina e de discutat (disputat) pt nu tine nici macar (de alt tratat) Ribentrop-Molotov !
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    N-am înțeles niciodată de ce i se permite să intre în România și să facă circ! După prima ocazie când a debitat tâmpenii putea fi pus la index și interzis pe veci. Simplu și eficient.
    Dar "statul" român simte nevoia anuală de a-l pupa în fund ca să-și demonstreze la nesfârșit impotența.
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult