Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Președintele iranian Ebrahim Raisi a murit în urma accidentului de elicopter de duminică

Epava elicopterului în care se afla președintele iranian

Epava elicoperului. Foto: Iranian State Tv/ Zuma Press/ Profimedia

Președintele iranian Ebrahim Raisi și ministrul de Externe Hossein Amir-Abdollahian au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbușit în provincia Azerbaijanul de Est, a anunțat televiziunea de stat iraniană citată de BBC.

Foto: Niyi Fote/ Zuma Press/ Profimedia

Aparatul de zbor, care făcea parte dintr-un convoi de trei elicoptere, s-a prăbusit într-o zonă muntoasă, în condiții de ceață densă, în timpul întoarcerii dintr-o vizită la granița cu Azerbaijanul. Celelalte două elicoptere au ajuns fără probleme în oraşul Tabriz.

Foto: AA/ABACA/ Abaca Press/ Profimedia

În urma prăbușirii, elicopterul în care se afla președintele a ars în totalitate, a anunțat un oficial iranian.

Televiziunea de stat a raportat că imaginile de la locul prăbușirii au arătat că aeronava s-a izbit de un vârf de munte, deși nu există nicio poziție oficială cu privire la cauze.

Foto: Imagine furnizată AFP/ Profimedia

Agenția de presă de stat IRNA a anunțat că Raisi zbura cu un elicopter Bell 212, fabricat în SUA. Potrivit BBC, modelul nu ar fi putut fi vândut Iranului după revoluția din 1979.

Miniștri anteriori ai apărării și transporturilor, precum și comandanți ai forțelor armate terestre și aeriene ale Iranului au murit în prăbușiri de avion sau elicopter, relatează sursa citată care subliniază că, din cauza sancțiunilor internaționale, această țară are probleme în ceea ce privește securitatea aviatică.

Când reformatorii au fost la putere, au încercat să își modernizeze flota aeriană prin negocierea unui acord cu Occidentul care să determine ridicarea sancțiunilor în schimbul limitării activităților nucleare sensibile ale Iranului. Aceste eforturi au stagnat după ce președintele Donald Trump s-a retras din acord și a reimpus sancțiuni. Ulterior, reformatorii au fost blocați de cei din linia dură, care au insistat că Iranul se poate baza pe propria industrie pentru a-și menține funcționale aparatele de zbor.

Raisi, în vârstă de 63 de ani, a fost ales președinte în 2021 și, de la preluarea mandatului, a ordonat o înăsprire a legilor moralității, a supravegheat o represiune sângeroasă a protestelor antiguvernamentale și adoptat o poziție dură în discuțiile nucleare cu țările occidentale.

În Iran, puterile președintelui sunt depășite de cele ale liderului suprem. Ayatollahul Ali Khamenei, care este arbitrul final al afacerilor interne și externe în republica islamică, relatează CNN.

După moartea lui Raisi, vor trebui organizate noi alegeri.

Constituția iraniană prevede ca vicepreședintele – în prezent Mohammad Mokhber – să preia funcția de președinte interimar și ca noi alegeri prezidențiale să aibă loc în termen de 50 de zile.

Asta înseamnă că instituția clericală din Iran, condusă de Khamenei, trebuie să găsească acum un nou lider pe care să-l sprijine pe fundalul unei insecurități regionale intense și a nemulțumirii interne, scrie CNN.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fiecare pică cum poate. Unii de la fereastră, alții cu elicopterul. Depinde cine e șeful care decide.
    • Like 1
  • RazvanP check icon
    L-a chemat Allah la sediu!
    • Like 1
  • O veste bună...! Le așteptăm și pe altele...!
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult