Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Președintele iranian Ebrahim Raisi a murit în urma accidentului de elicopter de duminică

Epava elicopterului în care se afla președintele iranian

Epava elicoperului. Foto: Iranian State Tv/ Zuma Press/ Profimedia

Președintele iranian Ebrahim Raisi și ministrul de Externe Hossein Amir-Abdollahian au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbușit în provincia Azerbaijanul de Est, a anunțat televiziunea de stat iraniană citată de BBC.

Foto: Niyi Fote/ Zuma Press/ Profimedia

Aparatul de zbor, care făcea parte dintr-un convoi de trei elicoptere, s-a prăbusit într-o zonă muntoasă, în condiții de ceață densă, în timpul întoarcerii dintr-o vizită la granița cu Azerbaijanul. Celelalte două elicoptere au ajuns fără probleme în oraşul Tabriz.

Foto: AA/ABACA/ Abaca Press/ Profimedia

În urma prăbușirii, elicopterul în care se afla președintele a ars în totalitate, a anunțat un oficial iranian.

Televiziunea de stat a raportat că imaginile de la locul prăbușirii au arătat că aeronava s-a izbit de un vârf de munte, deși nu există nicio poziție oficială cu privire la cauze.

Foto: Imagine furnizată AFP/ Profimedia

Agenția de presă de stat IRNA a anunțat că Raisi zbura cu un elicopter Bell 212, fabricat în SUA. Potrivit BBC, modelul nu ar fi putut fi vândut Iranului după revoluția din 1979.

Miniștri anteriori ai apărării și transporturilor, precum și comandanți ai forțelor armate terestre și aeriene ale Iranului au murit în prăbușiri de avion sau elicopter, relatează sursa citată care subliniază că, din cauza sancțiunilor internaționale, această țară are probleme în ceea ce privește securitatea aviatică.

Când reformatorii au fost la putere, au încercat să își modernizeze flota aeriană prin negocierea unui acord cu Occidentul care să determine ridicarea sancțiunilor în schimbul limitării activităților nucleare sensibile ale Iranului. Aceste eforturi au stagnat după ce președintele Donald Trump s-a retras din acord și a reimpus sancțiuni. Ulterior, reformatorii au fost blocați de cei din linia dură, care au insistat că Iranul se poate baza pe propria industrie pentru a-și menține funcționale aparatele de zbor.

Raisi, în vârstă de 63 de ani, a fost ales președinte în 2021 și, de la preluarea mandatului, a ordonat o înăsprire a legilor moralității, a supravegheat o represiune sângeroasă a protestelor antiguvernamentale și adoptat o poziție dură în discuțiile nucleare cu țările occidentale.

În Iran, puterile președintelui sunt depășite de cele ale liderului suprem. Ayatollahul Ali Khamenei, care este arbitrul final al afacerilor interne și externe în republica islamică, relatează CNN.

După moartea lui Raisi, vor trebui organizate noi alegeri.

Constituția iraniană prevede ca vicepreședintele – în prezent Mohammad Mokhber – să preia funcția de președinte interimar și ca noi alegeri prezidențiale să aibă loc în termen de 50 de zile.

Asta înseamnă că instituția clericală din Iran, condusă de Khamenei, trebuie să găsească acum un nou lider pe care să-l sprijine pe fundalul unei insecurități regionale intense și a nemulțumirii interne, scrie CNN.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fiecare pică cum poate. Unii de la fereastră, alții cu elicopterul. Depinde cine e șeful care decide.
    • Like 1
  • RazvanP check icon
    L-a chemat Allah la sediu!
    • Like 1
  • O veste bună...! Le așteptăm și pe altele...!
    • Like 3


Îți recomandăm

CTP--

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult