Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Previziunile Comisiei Europene: o veste proastă (2020) și o veste bună (2021) pentru România

CE - Foto Bonzo / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto Bonzo / Alamy / Alamy / Profimedia

Economia Europei va suferi mai mult decât se estimase inițial în acest an, iar recuperarea va fi de durată – este ultima previziune a oficialilor Comisiei Europene într-o ieșire care arată efectele încă greu de calculat provocate de pandemia de coronavirus în economia comunitară. Executivul european preconizează o scădere economică de 8,3 % în 2020 și o posibilă creștere cu 5,8 % în 2021 - contracția era inițial estimată la 7,4%, pentru U.E. Și creșterea din 2021 a fost revizuită, amploarea acesteia nu va fi atât de mare pe cât se estima în previziunile de primăvară.

„România va înregistra o contracție de 6% din PIB în 2020 și o creștere de 4 % în 2021, conform Comisiei Europene, iar inflația în România ar urma să atingă 2,5% în acest an și 2,8% anul viitor.”


Diferențele dintre cele două prognoze, primăvară-vară, apar mai ales pentru că eliminarea restricțiilor de deplasare a persoanelor s-a produs mai lent decât a fost estimat în primăvară. Schimbarea de ton are loc și în ciuda faptului că guvernele au utilizat stimulente fără precedent pentru a controla căderea provocată de pandemie, în plus, mai apare o îngrijorare privind adâncirea faliei dintre țările mai bogate și cele în curs de dezvoltare.

Prognozele pentru Franța, Italia și Spania au trecut prin cele mai consistente revizuiri – economiile acestor țări sunt așteptate să scadă cu mai mult de 10%. Germania este de așteptat să performeze ceva mai bine decât în prima prognoză și este estimată o contracție cu 6,3%.

Un al doilea val de infecții rămâne în continuare amenințarea principală, alimentată de mai multe focare locale în ultimele săptămâni, în diferite țări, care au anunțat creșteri ale infectărilor, dar și de o retorică toxică în special din zona politică ce contestă de la măsurile de protecție până la existența virsului. Impunerea unor noi restricții de mișcare ar putea fi devastatoare mai ales pentru țările ale căror economii sunt bazate pe turism. La nivel mondial pierderile pentru industria turismului ar putea trece de 1,2 trilioane de dolari în acest an, din cauza restricțiilor de călătorie de până acum. Comisia a avertizat, de asemenea, că șomajul și insolvențele vor crește, iar piața muncii ar putea suferi mai mult decât se estima. Alte amenințări includ un Brexit fără acord la sfârșitul anului, dar și întârzierea descoperirii unui vaccin. 

FMI vorbește despre un declin global sincronizat. De ce Europa stă mai bine decât America

Este un declin sincronizat la nivel mondial iar urcuşul va fi unul anevoios, spune și FMI care estimează că până la sfârşitul acestui an aproape 90% din întreaga lume va avea venituri pe cap de locuitor mai mici.  Christine Lagarde a vorbit despre o recuperare „moderată”, care va schimba permanent părţi ale economiei.

SUA are cel mai mare număr de îmbolnăviri la nivel global și încă se luptă să controleze focare în mai multe state, precum Texas sau Florida, ale căror sisteme medicale nu mai pot răspunde crizei. Este efectul deciziilor contradictorii ale guvernatorilor și al mesajelor transmise de Guvernul Federal cu privire la ridicarea restricțiilor și rapiditatea cu care s-a dorit o revenire la normalitate. Între timp, în Europa focarele sunt controlate prin restricții locale, iar guvernele au redeschis economiile într-un mod gradual și coordonat. Diferența de abordare e vizibilă și în cifrele privind piața muncii: rata șomajului în Statele Unite a ajuns în iunie la peste 11 procente, potrivit Bloomberg, în timp ce rata șomajului din zona euro a urcat la 7,4% în luna mai, față de 7,2%.

Cum au reactionat piețele de capital?

Pieţele de capital la nivel mondial sunt împărţite între investitorii care pariază pe o recuperare rapidă și cei care se tem de o posibilă creștere a îmbolnăvirilor. De aceea în ultimele luni nu puține au fost evoluțiile decuplate ale burselor de la mersul economiilor. La începutul săptămânii pieţele bursiere la nivel mondial au urcat la maximul din ultimele patru săptămâni. Acţiunile europene au crescut, iar piețele din Asia au ajuns la cel mai mare nivel din februarie. Trendul s-a mai temperat, ba chiar investitorii au mai bătut în retragere odată cu estimările nu foarte optimiste venite din partea Comisiei Europene și în așteptarea raportărilor trimestriale ale companiilor listate. 

De notat evoluția companiilor din tehnologie listate pe piața americană. Acestea au dus la o revenire record față de scăderile din luna martie. La începutul săptămânii, clubul bogaților din tehnologie a devenit și mai înstărit în ciuda crizei. Apple, Microsoft, Amazon sau Facebook au împins indicele Nasdaq la peste 10 mii de puncte. Cei 4 giganți valorează peste 6,4 miliarde de dolari. Chiar dacă recuperarea în unele cazuri se produce într-un ritm rapid, încă nu s-au atins nivelurile anterioare izbucnirii pandemiei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult