Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Primăria Capitalei renunță deocamdată la monumentul „Marii Uniri”. „Vom regândi edificarea acestei lucrări la un alt moment”

monument

(Foto: captură bolborea.ro)

Reacțiile din spațiul public în cazul amplasării în București a unui monument al „Marii Uniri” pentru care Primăria Capitalei ar fi urmat să plătească în total circa 50 de milioane de lei nu au rămas fără ecou. 

Municipalitatea a anunțat marți că monumentul respectiv nu va putea fi inaugurat până la data de 1 decembrie 2018, întrucât lucrarea se află încă pe circuitul de avizare, la Ministerul Culturii și la Primăria Sectorului 3. Primarul General Gabriela Firea a decis retragerea finanțării proiectului și redirecționarea sumelor respective către alte obiective de investiții.

„Chiar dacă valoarea unei opere de artă nu este subiect de plebiscit, și avem destule exemple în lume de monumente care au fost acceptate de către opinia publică după zeci sau chiar sute de ani de la inaugurare, am considerat că un monument dedicat Marii Uniri de la 1918 trebuie să unească oamenii în jurul său și nu să-i dezbine. Sunt convinsă că maestrul Ioan Bolborea va înțelege situația și, de comun acord, vom regândi edificarea acestei lucrări, la un alt moment, pe un alt amplasament și, poate, la o altă scară. Le mulțumesc celor care au inițiat și s-au implicat în această dezbatere care, lăsând la o parte patimile politice, ne-a ajutat să luăm o decizie corectă”, spune într-un comunicat primarul Gabriela Firea. 

Sursa menționată adaugă că sculptorul Ioan Bolborea a câștigat, cu lucrarea dedicată Marii Uniri, un concurs de soluții organizat în 2007 de Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic din București, în urma solicitărilor venite din partea Asociațiilor de Veterani de Război, care solicitau amplasarea în București a unui monument dedicat Marii Uniri.

„Singura cheltuială făcută de municipalitate în legătură cu acest proiect a fost alocarea sumei de 30.000 de euro, în 2007, pentru realizarea machetei la scara 1:10 a monumentului”, se mai arată în comunicatul dat publicității de Municipalitate.

În urma includerii acestei lucrări pe lista monumentelor propuse pentru finanțare de către Comisia pentru Centenar a Municipiului București, în bugetul pe 2017 a fost alocată suma de 6,5 milioane lei pentru Etapa I - „Realizare componente artistice din material intermediar”. Valoarea totala a Monumentului ar fi fost de 42.894.360 lei, la care se adaugă TVA, precizează Primăria Capitalei.

Monumentul dedicat Marii Uniri, de forma unui cactus gigantic, cu diametrul de 35 de metri și 25 de metri înălțime, acoperit simbolic cu sute de oameni care se țin de mâini, ar fi urmat să fie amplasat în Piața Alba Iulia din București.

Întrebat ce reacție crede că va stârni printre cetățeni monumentul creat de el, Ioan Bolborea spunea în 2015, la un vernisaj la Muzeul Cotroceni, că se așteaptă ca multă lume să fie nemulțumită, la început.

„Diverse, dar cei mai mulți vor fi nemulțumiți pentru că așa se întâmplă când vine un lucru nou în societate, în spațiul nostru, de obicei reacțiile sunt contra. Am experiența asta și de la celelalte monumente, monumenul Caragealiana ( denumit și „Căruța cu paiațe”, din fața Teatrului Național București - n.n.), dar încet, încet oamenii se obișnuiesc și acceptă și chiar îndrăgesc lucrările, se fotografiază cu ele, intră în contextul și în viața lor aceste monumente”, afirma Ioan Bolborea în 2015.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din ciclul "uite popa, nu e popa" marca Razgandragnea. De la inceputul guvernarii PSD, din 2016 si pana acum totul sta sub semnul razgandelii. Uite ordonanta, nu e ordonanta a dat tonul si apoi a devenit un leitmotiv. Exemplele pot continua cu: uite impozitul pe gospodarie, nu e impozitul pe gospodarie, uite cresterile salariale, se amana cresterile salariale, uite guvernul Grindeanu, nu e guvernul Grindeanu. Cum se constata ca opinia publica are alta parere, guvernantii se razgandesc imediat. Este evident ca pe langa fanta fracului se vad niste frunze de morcov. Cel mai nou este uite monumentul, nu e monumentul.
    • Like 1
  • Propun o spânzurătoare uriașă , sa între in ea toate capetele pesediste !
    • Like 1
  • De ce castiga aproape toate concursurile de monumente de arta platite cu sume uriase, Ioan Bolborea?
    Sunt in tara si alti artisti, unii mult mai talentati.
    • Like 0
  • Anon check icon
    A cata "razgandire" a PSD e asta?
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult