Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Primul tur din an al motocicliștilor străini în România: „Cea mai mare provocare a fost interpretarea ordonanței ce reglementează starea de alertă”

Motociclisti straini

Tatăl lui Albrecht s-a născut la București. A auzit de la el și a citit în presă multe despre România, însă niciodată nu a avut oportunitatea de a vizita țara. Până vara aceasta.

Și-a luat motocicleta și s-a alăturat unui grup de 10 motocicliști din Germania, Austria și Elveția pentru un tur de șapte zile. „Sunt pentru prima dată în România. Am venit pe motocicletă si sunt foarte încântat. Vremea este minunată”, a declarat Albrecht Papp pentru auzimdebine.ro. „Drumurile sunt diferite: unele sunt foarte bune, altele te obligă să mergi cu viteză redusă altfel e periculos. Problema cea mai mare sunt gropile din asfalt”, a adăugat acesta. 

Citiți și:

Tot pentru prima oară în România sunt și Peter Thiele împreună cu soția sa. Vin din nordul Germaniei, din Hamburg. Le-a luat două zile să ajungă în Transilvania însă spun că a meritat tot efortul!

Sunt motocicliști de când se știu. An de an își aleg noi destinații de călătorie, de la țările scandinave precum Norvegia și cele mediteraneene precum Franța sau Italia, până la Statele Unite ale Americii. Vara asta i-a venit rândul României și, în ciuda pandemiei cu noul coronavirus, nu au vrut să renunțe la planurile lor de călătorie, mai ales că au primit recomandări excelente de la prieteni să vină aici.

„Suntem foarte fericiți! E un amalgam de lucruri care ni se arată: de o parte a drumului vezi moștenirea culturală cu orașe și case vechi, cu străzi fantastice, pe partea cealaltă vezi latura modernă, cu construcții nefericit amplasate și drumuri nu așa grozave”, a declarat Peter Thiele pentru auzimdebine.ro. „În comparație cu alte state pe care le-am vizitat, România e mult mai aproape de natură”, a continuat acesta. 

Noul coronavirus i-a determinat pe cei doi soți motocicliști să fie mai prudenți – spre deosebire de vacanțele pe cont propriu din alți ani, acum au ales un tur ghidat, cu persoane care să cunoască foarte bine țara, cultura, oamenii.

S-au avântat pe drumurile românești cu responsabilitate germană: Au citit totul despre restricțiile impuse în țara de destinație și s-au pregătit să aplice regulile nemțește. Doar că ele au fost făcute românește: starea de alertă face referire clară la ciclism (limitarea grupului la șase persoane), nu și la motociclism; sunt permise evenimentele în interior în limita a 20 de persoane, dar este interzisă servirea înăuntru a mâncării sau băuturii.

Pentru toți cei 10 motocicliști din grup, punctul de plecare a fost Viena. Au mers 570 de kilometri până la intrarea în țară și, de acolo, au început un tur de forță: din Maramureșul istoric până în Bucovina; din țara mănăstirilor și a traseelor de pelerinaj până la Bran și Criț, unul dintre cele mai frumoase sate din România; din centrul geografic al României până la punctul în care Carpații se întâlnesc cu Dunărea, Porțile de Fier, Cazanele Dunării. Zilnic au parcurs, în medie, 340 de kilometri. N-au ratat curbele amețitoare, peisajele uluitoare și natura sălbatică ale celui mai cunoscut traseu din România: Transfăgărășanul. Și nici cel mai înalt drum de munte din țară, Transalpina

„Când vin la mine turiștii și mă întreabă <Unde să merg?> eu le răspund tot cu o întrebare: <Ce zici de România?>. În majoritatea cazurilor sunt surprinși să audă că se poate merge cu motocicleta prin România, cred că e periculos. De fiecare dată când le văd reacția știu că am în față următorii parteneri de drum”, declară pentru auzimdebine.ro Patrick Unterhuber, coordonator al unei agenții de turism din Austria axate pe tururi dedicate motocicliștilor. Împreună cu partenerul său român, Traian Almășan, director al unei firme de turism din Cluj, vinde de șapte ani „itinerariul românesc”.

„Sunt foarte fericit să aduc oameni în România. Cel mai mult îmi place să-i suprind cum își schimbă total impresia, din ziua în care sosesc și până părăsesc țara. Vin plini de prejudecăți, câteodată chiar speriați, pentru că citesc tot felul de lucruri în presa germană, austriacă sau elvețiană. Apoi pășesc pe tărâm românesc și văd că nu e deloc așa cum scriu ziarele, că e o țara frumoasă, că oamenii sunt extraordinari, mâncarea la fel’, povestește Patrick. Spune că secretul e să cunoști foarte bine zonele, să ai parteneri și ghizi buni. Dacă nu, „poți nimeri în trafic, cu tot felul de camioane și nu mai e deloc amuzant. Un singur lucru aș dori să se schimbe, modul în care conduc anumiți șoferi români. Cu viteză mare, cu depășiri riscante...”.

Este primul grup de motocicliști străini pe care el și partenerul său român îl aduc în țară anul acesta, în pandemie. Noul coronavirus le-a dat peste cap afacerea. Patrick a trebuit să anuleze toate tururile programate din martie până la acesta din iunie și să anunțe aproape 200 de oameni că nu-i poate duce în vacanță.

„Am reușit până acum să respectăm toate restricțiile, avem trei ghizi cu noi ca să nu fim mai mult de șase persoane. În restaurante folosim mereu terasele, stăm și mâncăm afară dejunul, prânzul și cina. Este puțin dificil, însă nimic nu poate fi de nerespectat iar turiștii sunt mai mult decât încântați de vacanță”, spune Patrick.

În spatele primului tur de motocicliști stau ore de muncă și tone de incertitudine. Odată cu starea de urgență, partenerul său român, Traian Almășan, anulase toate cazările și pusese în sertar traseul minuțios făcut. A revenit asupra deciziei încurajat de situația epidemiologică din mai și de hotărârea străinilor de a ne vizita țara. „A fost o adevarată provocare să găsesc hoteluri și pensiuni care să aibă terase și să întrunească toate condițiile pentru a ne putea primi turiștii cât mai "normal", dar și cât mai în siguranță posibil”, a declarat pentru auzimdebine.ro Traian Almășan, directorul agenției de turism din Cluj. Susține că „cea mai mare provocare a fost interpretarea ordonanței de guvern care reglementează starea de alertă. Nici acum nu știu cum rămâne cu evenimentele private: sunt permise cele în interior cu 20 de persoane, dar o alta reglementare spune că este interzisă servirea de mâncare sau băutură în interior... O altă prevedere mi-a dat și mai mari bătai de cap: interdicția gruupurilor mai mari de 6 persoane care pot face activități sportive și de agrement... Ca să nu riscăm nimic, am încadrat și motociclismul aici... Adică încă un însoțitor de grup, fără a putea mări prețul excursiei, ceea ce ne-a adus foarte aproape de profit ZERO”.

A ales să meargă înainte, să arate străinilor că România s-a redeschis și că „e la fel de frumoasă și atractivă, în ciuda pandemiei...”

Pentru el și restul operatorilor din turism „incertitudine” rămâne cuvântul de bază. Ultimele date furnizate de Institutului Naţional de Statistică arată că, în primele patru luni ale acestui an, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au fost în scădere cu 44,4% faţă de perioada similară din 2019. Din numărul total, turiştii români au reprezentat 84%, în timp ce străinii doar 16%.

Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică au provenit din Germania (29.500), Israel (27.100), Italia (25.900) Regatul Unit (17.800) şi Franţa (16.400).

Cifrele au alarmat sectorul care a și reacționat. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Ghizilor de Turism din România, George Vasiliu, a cerut Guvernului să pună accentul nu numai pe convingerea propriilor cetăţeni de a-şi petrece concediul în ţară, ci şi pe atragerea turiştilor străini către România, pentru a genera infuzie financiară străină pe piaţa românească. Într-o declarație acordată Agerpres, acesta a spus că, deşi nu se remarcă o mişcare turistică remarcabilă pe piaţa internă din cauza epidemiei de coronavirus, "există totuşi mici creşteri ale numărului de solicitări săptămânale pe care le primesc colegii din Societatea Ghizilor şi Liderilor Montani - SGLM, din partea turiştilor din Slovenia, Italia şi Germania".

Acum, cea mai mare îngrijorare este ca România să nu ajungă pe listele roșii ale țărilor vest-europene pentru că „ne cam putea lua adio de la acest sezon… Dar dacă vom reuși să ținem în frâu situația, cred că Europa de Est și, implicit România, vor putea înlocui în anii următori destiinații exotice de genul Asiei sau Americii de Sud... Pentru mulți turisti Vest-europeni, Europa de Est reprezintă încă ceva exotic și necunoscut și atât de accesibil. Depinde doar de noi...”, a declarat pentru auzimdebine.ro Traian Almășan.

Articolul complet pe auzimdebine.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult