Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Principalele măsuri fiscale din programul de guvernare: cota unică se menține 4 ani, ca și pragul la IMM-uri, se reduc impozitele pe muncă, se schimbă regimul dividendelor. Ce investiții sunt anunțate și ce înseamnă „patriotismul economic” pe care îl promite noul Guvern

Clădire birouri București

Foto: Profimedia Images

Programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR-minorități cuprinde măsuri de „reformă a statului”, dar și de „patriotism economic”. Cele două promisiuni aduc cu ele măsuri neclare.

În privința reformei statului, coaliția a pregătit o reducere a numărului de ministere și al agențiilor, dar și o comasare a serviciilor deconcentrate, astfel că niciun minister nu va mai deține mai mult de două servicii deconcentrate în teritoriu. Și numărul secretarilor de stat urmează să fie redus la cel puțin jumătate, pe regula: 2 secretari de stat pe minister și 4 la ministerele mari. Asta ar fi partea bună a programului de guvernare, căci oricum aparatul de stat al României este, de mulți ani, supradimensionat.

Pe de altă parte, programul de guvernare cuprinde așa-numite măsuri de reformă fiscal-bugetară, care include un așa zis „patriotism economic”, în ideea stimulării înființării de companii românești care să devină „campioni regionali”. Cota unică se menține pentru următorii patru ani, la fel ca și pragul de 500.000 euro pentru microîntreprinderi. 

Documentul ne arată că, în privința consolidării fiscal-bugetare, se prefigurează o reducere a taxelor și a impozitelor pe muncă, dar și o impozitare progresivă a marilor averi.

Iată cele mai importante dintre prevederile planului de guvernare:

Măsuri fiscal-bugetare

  • Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României și PNRR, concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 și menținerea datoriei în PIB mai mică de 60%;
  • Menținerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
  • Reducerea taxelor și impozitelor pe muncă. Reducerea graduală a poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii;
  • Zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licență și masterat (vârsta mai mică de 26 de ani);
  • Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active;
  • Impozitarea progresivă a marilor averi.
  • Reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acțiuni către angajați, ceea ce va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaților.

Investiții

  • Peste 155 miliarde de euro investiții publice în următorii 5 ani (120 miliarde de euro în 4 ani). 8% din PIB investiții din buget și fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde de lei, pentru investiții în școli, spitale, autostrăzi și cale ferată, agricultură și mediu);
  • Cele mai mari investiții din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde de euro investiții pentru a finaliza rețeaua de 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres și peste 2.700 km de infrastructură feroviară;
  • Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic și rural și dotarea celor 2.600 de cabinete medicale;
  • Peste 16 miliarde de euro în următorii 4 ani pentru investiții masive în irigații și stimuli pentru fabrici noi de procesare, susținerea depozitării și ambalarea produselor;
  • Peste 6 miliarde de euro investiții în sistemul de educație. Generalizarea Programului Masa Caldă în școlile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul școlar. 900 de creșe și grădinițe construite. Dotări moderne pentru 9.000 de școli și 1.200 de microbuze electrice pentru transportul elevilor;
  • Investiții în tineri, în învățământul dual și pentru reducerea fiscalității;
  • Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creșterea producției industriale aici, în România (10 miliarde de euro anual pentru scheme de ajutor de stat și garanții).

Locuințe

  • Facilități concrete pentru achiziționarea locuințelor, inclusiv programe de subvenționare și garanții pentru credite;
  • Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent;
  • Construirea a 100.000 de locuințe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluții accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere și cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică;
  • Construirea de creșe va continua, pentru a sprijini familiile tinere și a oferi condiții moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educație pentru toți, asigurând acces echitabil la învățământ de calitate pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.

Programul cuprinde și concepte „suveraniste”, precum „renașterea industrială prin productivism – un model de creștere economică bazat pe investiții” sau patriotismul economic”. 

Autorii documentului par să-și fi exersat umorul când au scris că România va deveni „hub de securitate cibernetică”, la puțin timp după ce CSAT acuza un actor statal că ne-ar fi atacat cibernetic la fel de puternic ca pe Ucraina înainte de invazie. Pentru construirea acestui pol european de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică ar urma să se investească 217 milioane de euro alocați din PNRR și fonduri europene. Adițional, prin PNRR se investesc peste 25 de milioane de euro în dezvoltarea de noi competențe de securitate cibernetică și prevenirea dezinformării. Peste 1.000 de entități cărora li se va furniza setul de instrumente și servicii guvernamentale pentru a spori nivelul de maturitate a securității cibernetice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Printre alte bla-bla-uri, cea mai tare este "menținerea datoriei în PIB mai mică de 60%".
    Adică, aveam lege ca datoria să nu depășească mai mult de 50% din PIB, iar acum, că a depășit, mutăm pragul la 60% (și, probabil, abrogăm ce a fost legiferat anterior). În ritmul ăsta ne așteptăm că dacă va fi depășit și pragul de 60% să mutăm pragul și mai sus, nu??? Că alte țări au o datorie care a depășit demult chiar și 100% din PIB... Dar, ce nu se spune, acele țări au o putere economică net superioară și un rating de țară cu multe trepte deasupra noastră.
    De ce nu au trecut în programul de guvernare o colectare mult mai bună a TVA-ului și o reducere semnificativă a evaziunii fiscale? În schimb, îi încurajează pe pensionari să muncească până la moarte, sub lozinca “îmbătrânire activă”. Normal, guvernanții se pregătesc ușor-ușor de colapsul sistemului de pensii, care se întrevede o dată ce decrețeii vor avea vârsta de pensionare.
    • Like 0
  • Francisc check icon
    Dumneavoastră încă mai credeți în asemenea „documente”, doamnă Carmen? Eu nu...

    Câte guverne post-revoluție au făcut ce au spus în „programele de guvernare”? Mă ia cu draci când îl aud pe Ciolacu spunând că așa nu se mai poate, de parcă tovărășia sa nu a guvernat țara în ultimii doi ani. Cât de naivi putem fi ca să dăm crezare minciunilor rostite de el?

    Ne-am scăpat de Ciucă (soldatul pus în slujba patriei fără să fie recrutat!) dar am rămas cu un individ priceput la agățatul covrigilor în coada maidanezilor. Și numim această situație „democrație”! Cică partidele „pro-europene” ne salvează de extremismul unora precum Georgescu sau Simion...

    Nu ne place nici de Lasconi (o doamnă nepregătită pentru o funcție atât de importantă, dar sinceră!) nici de Nicușor Dan. Noi suntem „pro-europeni” și pentru asta e nevoie de un candidat agreat de coaliția care ne joacă pe degete. În numele stabilității politice suntem pregătiți să-i țucăm în cur pe toți șmenarii acestei „democrații originale”.

    Crăciun fericit vă doresc!
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult