Cât fac 6-(-3)? Dacă ar primi acest exercițiu, majoritatea covârșitoare a elevilor români de clasa a VIII-a ar răspunde fără ezitare: 9. Dar dacă am aplica aceeași operație matematică la viața reală?
„În orașul X, s-a înregistrat o temperatură de -3 grade Celsius. În orașul Y, s-a înregistrat o temperatură de 6 grade Celsius. Care este diferența de temperatură dintre cele două orașe?” Acesta a fost unul din exercițiile de dificultate redusă date la testele TIMSS 2019 ( „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale”), la care elevii români s-au clasat pe ultimul loc în Europa și la același nivel cu elevii din Bahrain. Doar 55% dintre elevii români care au participat la testarea internațională au răspuns corect la această întrebare, spune Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, care a coordonat secțiunea românească a cercetării internaționale, alături de Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație.
„Copiii români sunt buni în a rezolva o problemă care este formulată din punct de vedere matematic, dar sunt nefuncționali în a rezolva probleme de viață cotidiană”
Studiul TIMSS, care are loc o dată la patru ani, este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) și analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. În România au participat la cercetare 5.000 de elevi de clasa a VIII-a, care s-au alăturat celor peste 580.000 de elevi din 60 de țări din întreaga lume.
„Copiii români sunt buni în a rezolva o problemă care este formulată din punct de vedere matematic, dar sunt nefuncționali în a rezolva probleme de viață cotidiană. Competența pe care o aștepți de la elevi este competența funcțională. Ce aștepți de la ei e să se descurce în viață, utilizând matematica în multiplele ei forme și în multiplele contexte de viață”, spune Dragoș Iliescu. Își amintește de una dintre discuțiile avute cu un prieten de-ai săi, inspector școlar, care i-a relatat o întâmplare des întâlnită la clase. „Dacă îi întrebi pe copii câți centimetri sunt într-un metru, în doi sau în trei, îți răspund imediat. Dar dacă îi întrebi cât e de aici până în fundul clasei, vezi că nu au reprezentarea metrului în viața reală. Tu generezi de fapt niște afuncționali, care pe hârtie știu să rezolve o problemă, dar în context cotidian nu fac legătura. Trebuie să înțelegem că matematica nu e doar o poveste, e un instrument pentru viață”, spune profesorul.
Dragoș Iliescu este fondatorul platformei de teste școlare Brio și spune că, testele internaționale precum PISA, Cambridge Assessment sau SAT pun accentul exact pe probleme care măsoara capacitatea de a aplica în situații cotidiene cunoștințele de la școală. Astfel de itemi încep să își găsească încet-încet locul și în evaluările naționale din România, iar Brio lucrează în prezent la crearea, cu ajutorul AI, a unor astfel de teste, care vor putea fi găsite pe platformă începând cu luna aprilie. „Lucrăm la dezvoltarea unor algoritmi de inteligență artificială, ne ducem mai departe cu tehnologia în beneficiul utilizatorilor”, spune el.
În prezent, elevii din clasele I-XII au acces pe Brio la teste create din 20.000 de itemi. „Aceștia au fost creați de profesori, au fost evaluați bob cu bob de colegii de la Societatea Română de Științe Matematice. Toți acești itemi au fost calibrați pe eșantioane reprezentative de copii la nivel național - câte 5.000 de copii din fiecare clasă. Ai un număr de parametri care descriu acești itemi, iar pe baza acestor parametri, poți să generezi teste la comandă. Fiecare test generat este diferit, în timp ce fiecare test este la același nivel de dificultate cu celălalt. Dacă dai test la toată clasa, niciun copil nu va avea aceeași versiune ca alt copil, dar vor avea echivalență perfectă în dificultate”, explică expertul în testare.
„Profesorul obișnuit de gimnaziu din România petrece 14 ore pe săptămână în activități legate de evaluare”
În perioada pandemiei, mulți profesori au început să vadă utilitatea instrumentelor digitale de predare și de testare. Din feedback-ul primit de creatorii platformei de la profesori, reiese că aceștia apreciază faptul că reușesc să economisească timp cu ajutorul lor. „O statistică de acum câțiva ani a Ministerului Educației ne arăta că profesorul obișnuit de gimnaziu din România petrece 14 ore pe săptămână în activități legate de evaluare. Asta înseamnă că scrie itemi, administrează teste, notează și dă feedback. Aceste activități reprezintă mai mult de o treime din timpul lor de lucru. Deloc de neglijat, de asemenea, este faptul că pe platforma Brio testarea este însoțită de un raport foarte detaliat. Raportul de la final devine un instrument psihopedagogic, un instrument de interacțiune detaliată între profesori și elevi, dar, în mod special, între profesori și părinte. Este un lucru pe care profesorii îl deplâng, calitatea relației cu părinții. Credeți că ar fi posibil ca, după fiecare test, profesorul să-i scrie părintelui o scrisorică, dând detalii despre ce a greșit elevul, ce înseamnă asta și unde mai trebuie să exerseze? Bineînțeles că nu! Iar efectul este că părintele nu primește informații de la profesor. Acum, profesorul nu are de făcut decât să trimită raporul părintelui”, susține Dragoș Iliescu.
„Testul este putere”
A văzut însă că unii dintre profesori sunt reticenți în a folosi instrumente de testare online. Uneori, pentru că pur și simplu au dificultăți în utilizarea tehnologiei sau au rezerve legate de posibilele lui beneficii, așa cum se întâmplă mereu în cazul inovațiilor tehnologice. Însă alteori motivele sunt altele. „Pe de-o parte, testul este putere. Este o anumită formă de putere la care tu renunți în momentul în care adopți un sistem de tip Brio. Nu mai este în mâna ta: nu scrii tu itemii, nu notezi tu, nu poți să îi arăți tu că ești sever: ți-aș fi dat 8, dar îți dau 7 că aștept mai mult”, spune Dragoș Iliescu.
Articolul face parte din proiectul editorial Educație cu Brio, susținut de platforma de testare și evaluare online Brio.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În altă ordine de idei, dacă experţii ar fi întrebaţi care dintre poziţiile planetei din figura (C), pagina 130 din T19 Assessment-Frameworks, corespunde solstiţiului de vară şi care solstiţiului de iarnă, bănuiesc că ar da fuga pe Google, că doar acolo se găsesc de-a gata informaţiile, nu în şcoală şi în studiul serios al fenomenelor.
Dăm o raită, la întâmplare, prin teste Pisa. Iată ce festin ştiinţific găsim pe Google în Programul Internaţional OECD pentru evaluarea elevilor 2009, Romania Testare Pisa 2009.
Cităm (gramatica aparţine textului din test)
"Şoferii sunt sfătuiţi să păstreze o distanţă mai mare între autovehiculele lor şi cele din faţă atunci când se deplasează cu viteză mai mare decât atunci când se deplasează cu viteză mai mică pentru că autoturismele care circulă cu viteză mai mare au nevoie de mai mult timp pentru a opri."
Explicaţi de ce un autoturism care circulă cu viteză mai mare are nevoie de mai mult timp pentru a opri de cât un autoturism care circulă cu viteză mai mică.
Vreţi răspunsul creditat de test cu punctajul total? Iată-l:
" Punctaj total
Cod 2: Răspunsuri care menţionează faptul că:
- faptul că un vehicul are o forţă de mişcare mai mare când se deplasează cu viteză mai mare înseamnă că acesta va continua să se deplaseze în timp ce încetineşte, în comparaţie cu un vehicul care se deplasează mai încet şi are aceeaşi forţă;
ŞI
- durează mai mult să se reducă viteza la zero de la o viteză mai mare, astfel încât autoturismul va continua să se deplaseze între timp.
Punctaj parţial
Cod 1: Răspunsuri care menţionează doar una dintre ideile de mai sus.
Punctaj zero
Cod 0: Alte răspunsuri sau repetarea întrebării, de exemplu: durează mai mult să
oprească din cauza vitezei.
Întreb şi eu: dacă "experţii" care au elaborat un asemenea răspuns sunt numiţi, pe şleau, analfabeţi ştiinţific (şi nu numai), exagerez?
În comparaţie cu violarea legilor fizicii de către numiţii experţi, răspunsul cotat cu 0, anume "durează mai mult să oprească din cauza vitezei", seamănă cu briza mării.
Mare dreptate aveți....(asta e topica ... adecvată!)
Seamănă foarte mult cu chestionarele de la obținerea permisului de conducere pe care trebuie să le înveți așa cum sunt, cu greșelile aferente, dacă vrei musai permisul.
"Which of the following best describes the motion of the toy car during each of the five segments?" În traducere: "Care dintre următoarele variante descrie cel mai bine mişcarea maşinuţei în lungul celor cinci segmente?" (urmează tabelul cu variante de răspuns)
Referitor la axele graficului din figura inclusă, orice profesor începător în ale matematicii vă va spune că ordonata este etalonată de "analfabeţi funcţional", intervalul 0-10m fiind împărţit în şase (uşor de citit ordonata la origine, nu-i aşa?). La fel de "logic" ar fi putut fi împărţit în şapte intervale sau de ce nu, în nouă. Referinţa abscisei lipseşte, dar aici putem fi indulgenţi deoarece intervalul de 18 secunde este precizat în enunţ. Mai departe, răspunsul corect indicat de experţii funcţionali (adică activi, încă, în funcţiile deţinute) este (A). Întrebaţi, "şcolerii nefuncţionali" din curtea blocului meu au râs şi au replicat că variantele corecte sunt două, anume (A) şi (D), pentru că profesorul lor de matematică (neinclus în rândul experţilor alfabetizaţi) i-a învăţat că distanţa (conform matematicienilor, nu experţilor) este o mărime întotdeauna pozitivă.
Pe de altă parte, fripţi cu iaurtul de mai multe ori, experţii timms se feresc ca de dracu' sa publice integral textul problemelor.
"Deştepţilor" care comentează şi leagă existenţa olimpicilor internationali români (la orice discipline) de calitatea medie şi de menirea învăţământului, le reamintesc că, aşa cum lipsa la nivel internaţional a performanţelor sportive naţionale este un semn îngrijorător de degenerescenţă fizică a naţiei, lipsa performanţelor intelectuale la vârstă fragedă reprezintă o manifestare a degenerescenţei intelectuale. Când veţi auzi că olimpicii români dau năvală să studieze în Findlanda, daţi-vă propriile odrasle domnilor jurnalişti români pe mâna profesorilor finlandezi. Până atunci, lăsaţi oamenii mai simpli şi neavizaţi, dar cu scaun la cap, să-şi sfătuiască odraslele să meargă la studiii în USA, UK, Germania, Franţa, Elveţia, Danemarca, Japonia.
--Pentru ca stiu sa ,,,racoleze spacialisatii di diaspora ,,printre care foarte foarte multi romani ,,,,le ridica PIB-ul ,, !!! De Ce ??
--- Pentru ca au o clasa politica mult mai performanta decat Romania ,Este copruptie si la ei ,, dar nu asa ,.ca pe la noi !Am lucrat acolo si am vazut ,, Un amic ,avea o firma de instlatii electrice,,, si nu gasea ,acolo oameni calificati ,electricieni , A dus din Romania ,etc,,