Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Problema banală de matematică pe care 45% din copiii de clasa a VIII-a din România nu pot să o rezolve. Dragoș Iliescu, expert în testare: „Trebuie să înțelegem că matematica nu este doar o poveste. Este un instrument pentru viață”

Dragoș Iliescu

Cât fac 6-(-3)? Dacă ar primi acest exercițiu, majoritatea covârșitoare a elevilor români de clasa a VIII-a ar răspunde fără ezitare: 9. Dar dacă am aplica aceeași operație matematică la viața reală?

„În orașul X, s-a înregistrat o temperatură de -3 grade Celsius. În orașul Y, s-a înregistrat o temperatură de 6 grade Celsius. Care este diferența de temperatură dintre cele două orașe?” Acesta a fost unul din exercițiile de dificultate redusă date la testele TIMSS 2019 ( „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale”), la care elevii români s-au clasat pe ultimul loc în Europa și la același nivel cu elevii din Bahrain. Doar 55% dintre elevii români care au participat la testarea internațională au răspuns corect la această întrebare, spune Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, care a coordonat secțiunea românească a cercetării internaționale, alături de Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație. 


„Copii români sunt buni în a rezolva o problemă care este formulată din punct de vedere matematic, dar sunt nefuncționali în a rezolva probleme de viață cotidiană”

Studiul TIMSS, care are loc o dată la patru ani, este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) și analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. În România au participat la cercetare 5.000 de elevi de clasa a VIII-a, care s-au alăturat celor peste 580.000 de elevi din 60 de țări din întreaga lume.

„Copii români sunt buni în a rezolva o problemă care este formulată din punct de vedere matematic, dar sunt nefuncționali în a rezolva probleme de viață cotidiană. Competența pe care o aștepți de la elevi este competența funcțională. Ce aștepți de la ei e să se descurce în viață, utilizând matematica în multiplele ei forme și în multiplele contexte de viață”, spune Dragoș Iliescu. Își amintește de una dintre discuțiile avute cu un prieten de-ai săi, inspector școlar, care i-a relatat o întâmplare des întâlnită la clase. „Dacă îi întrebi pe copii câți centimetri sunt într-un metru, în doi sau în trei, îți răspund imediat. Dar dacă îi întrebi cât e de aici până în fundul clasei, vezi că nu au reprezentarea metrului în viața reală. Tu generezi de fapt niște afuncționali, care pe hârtie știu să rezolve o problemă, dar în context cotidian nu fac legătura. Trebuie să înțelegem că matematica nu e doar o poveste, e un instrument pentru viață”, spune profesorul.

Dragoș Iliescu este fondatorul platformei de teste școlare Brio și spune că, testele internaționale precum PISA, Cambridge Assessment sau SAT pun accentul exact pe probleme care măsoara capacitatea de a aplica în situații cotidiene cunoștințele de la școală. Astfel de itemi încep să își găsească încet-încet locul și în evaluările naționale din România, iar Brio lucrează în prezent la crearea, cu ajutorul AI, a unor astfel de teste, care vor putea fi găsite pe platformă începând cu luna aprilie. „Lucrăm la dezvoltarea unor algoritmi de inteligență artificială, ne ducem mai departe cu tehnologia în beneficiul utilizatorilor”, spune el.

În prezent, elevii din clasele I-XII au acces pe Brio la teste create din 20.000 de itemi. „Aceștia au fost creați de profesori, au fost evaluați bob cu bob de colegii de la Societatea Română de Științe Matematice. Toți acești itemi au fost calibrați pe eșantioane reprezentative de copii la nivel național - câte 5.000 de copii din fiecare clasă. Ai un număr de parametri care descriu acești itemi, iar pe baza acestor parametri, poți să generezi teste la comandă. Fiecare test generat este diferit, în timp ce fiecare test este la același nivel de dificultate cu celălalt. Dacă dai test la toată clasa, niciun copil nu va avea aceeași versiune ca alt copil, dar vor avea echivalență perfectă în dificultate”, explică expertul în testare. 

„Profesorul obișnuit de gimnaziu din România petrece 14 ore pe săptămână în activități legate de evaluare”

În perioada pandemiei, mulți profesori au început să vadă utilitatea instrumentelor digitale de predare și de testare. Din feedback-ul primit de creatorii platformei de la profesori, reiese că aceștia apreciază faptul că reușesc să economisească timp cu ajutorul lor. „O statistică de acum câțiva ani a Ministerului Educației ne arăta că profesorul obișnuit de gimnaziu din România petrece 14 ore pe săptămână în activități legate de evaluare. Asta înseamnă că scrie itemi, administrează teste, notează și dă feedback. Aceste activități reprezintă mai mult de o treime din timpul lor de lucru. Deloc de neglijat, de asemenea, este faptul că pe platforma Brio testarea este însoțită de un raport foarte detaliat. Raportul de la final devine un instrument psihopedagogic, un instrument de interacțiune detaliată între profesori și elevi, dar, în mod special, între profesori și părinte. Este un lucru pe care profesorii îl deplâng, calitatea relației cu părinții. Credeți că ar fi posibil ca, după fiecare test, profesorul să-i scrie părintelui o scrisorică, dând detalii despre ce a greșit elevul, ce înseamnă asta și unde mai trebuie să exerseze? Bineînțeles că nu! Iar efectul este că părintele nu primește informații de la profesor. Acum, profesorul nu are de făcut decât să trimită raporul părintelui”, susține Dragoș Iliescu.

„Testul este putere”

A văzut însă că unii dintre profesori sunt reticenți în a folosi instrumente de testare online. Uneori, pentru că pur și simplu au dificultăți în utilizarea tehnologiei sau au rezerve legate de posibilele lui beneficii, așa cum se întâmplă mereu în cazul inovațiilor tehnologice. Însă alteori motivele sunt altele. „Pe de-o parte, testul este putere. Este o anumită formă de putere la care tu renunți în momentul în care adopți un sistem de tip Brio. Nu mai este în mâna ta: nu scrii tu itemii, nu notezi tu, nu poți să îi arăți tu că ești sever: ți-aș fi dat 8, dar îți dau 7 că aștept mai mult”, spune Dragoș Iliescu.

Articolul face parte din proiectul editorial Educație cu Brio, susținut de platforma de testare și evaluare online Brio.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca majoritatea elevilor au raspuns corect ca 6-(-3) = 6+3 = 9 denota ca inca nu e catastofal invatamantul gimnazial...dar urmeaza sa fie ...am inteles eu citind mai departe articolul...
    • Like 2
  • Se intîmplă așa pentru că școala românească nu pregătește oameni funcționali, ci mașinării care stochează informații. Din școala primară și pînă termini facultatea sunt îmbuibați cu tone și tone de teorie pe care nimeni nu îi învață și cum să o pună în practică.
    • Like 5
  • Un coleg îmi sugerează să folosesc drept exemplu de înţelegere gazetărească a enunţurilor, modul în care afirmaţi că a fost formulată problema originală de la timms (dacă tot aţi hotărât să acordaţi spaţiu acestui subiect). În timp ce enunţul original include ziua în care au fost măsurate temperaturile minime, dumneavoastră vi s-a părut că detaliul nu este important. Evident că are relevanţă, pentru motive evidente. În enunţul original ordinea temperaturilor precizate este +6, -3, în articolul publicat de dumneavoastră ordinea a fost inversată, -3C,+6C. Dacă răspunsul +9C (temperatura în City X este cu 9C grade mai mare decât în City Y), cotat în evaluarea timms cu 1p pare logic, la fel de logic este ca în enunţul dumneavoastră răspunsul să fie -9C (temperatura temperatura în City X este cu 9C grade mai mică decât în City Y).
    În altă ordine de idei, dacă experţii ar fi întrebaţi care dintre poziţiile planetei din figura (C), pagina 130 din T19 Assessment-Frameworks, corespunde solstiţiului de vară şi care solstiţiului de iarnă, bănuiesc că ar da fuga pe Google, că doar acolo se găsesc de-a gata informaţiile, nu în şcoală şi în studiul serios al fenomenelor.

    Dăm o raită, la întâmplare, prin teste Pisa. Iată ce festin ştiinţific găsim pe Google în Programul Internaţional OECD pentru evaluarea elevilor 2009, Romania Testare Pisa 2009.

    Cităm (gramatica aparţine textului din test)
    "Şoferii sunt sfătuiţi să păstreze o distanţă mai mare între autovehiculele lor şi cele din faţă atunci când se deplasează cu viteză mai mare decât atunci când se deplasează cu viteză mai mică pentru că autoturismele care circulă cu viteză mai mare au nevoie de mai mult timp pentru a opri."
    Explicaţi de ce un autoturism care circulă cu viteză mai mare are nevoie de mai mult timp pentru a opri de cât un autoturism care circulă cu viteză mai mică.

    Vreţi răspunsul creditat de test cu punctajul total? Iată-l:
    " Punctaj total
    Cod 2: Răspunsuri care menţionează faptul că:
    - faptul că un vehicul are o forţă de mişcare mai mare când se deplasează cu viteză mai mare înseamnă că acesta va continua să se deplaseze în timp ce încetineşte, în comparaţie cu un vehicul care se deplasează mai încet şi are aceeaşi forţă;
    ŞI
    - durează mai mult să se reducă viteza la zero de la o viteză mai mare, astfel încât autoturismul va continua să se deplaseze între timp.
    Punctaj parţial
    Cod 1: Răspunsuri care menţionează doar una dintre ideile de mai sus.
    Punctaj zero
    Cod 0: Alte răspunsuri sau repetarea întrebării, de exemplu: durează mai mult să
    oprească din cauza vitezei.

    Întreb şi eu: dacă "experţii" care au elaborat un asemenea răspuns sunt numiţi, pe şleau, analfabeţi ştiinţific (şi nu numai), exagerez?

    În comparaţie cu violarea legilor fizicii de către numiţii experţi, răspunsul cotat cu 0, anume "durează mai mult să oprească din cauza vitezei", seamănă cu briza mării.
    • Like 4
    • @ Cristea Petrica
      Am râs copios...
      Mare dreptate aveți....(asta e topica ... adecvată!)
      Seamănă foarte mult cu chestionarele de la obținerea permisului de conducere pe care trebuie să le înveți așa cum sunt, cu greșelile aferente, dacă vrei musai permisul.
      • Like 0
  • Dacă o faceţi pe deştepţii cu alfabetizarea funcţională, să vedem şi cât de alfabetizaţi ştiinţific sunt experţii. Alegem un exemplu simplu: În fişierul T19-Assessment-Framewoks.pdf (https://timss2019.org/wp-content/uploads/frameworks/T19-Assessment-Frameworks.pdf), pagina 128, găsiti un grafic şi următoarea întrebare:

    "Which of the following best describes the motion of the toy car during each of the five segments?" În traducere: "Care dintre următoarele variante descrie cel mai bine mişcarea maşinuţei în lungul celor cinci segmente?" (urmează tabelul cu variante de răspuns)

    Referitor la axele graficului din figura inclusă, orice profesor începător în ale matematicii vă va spune că ordonata este etalonată de "analfabeţi funcţional", intervalul 0-10m fiind împărţit în şase (uşor de citit ordonata la origine, nu-i aşa?). La fel de "logic" ar fi putut fi împărţit în şapte intervale sau de ce nu, în nouă. Referinţa abscisei lipseşte, dar aici putem fi indulgenţi deoarece intervalul de 18 secunde este precizat în enunţ. Mai departe, răspunsul corect indicat de experţii funcţionali (adică activi, încă, în funcţiile deţinute) este (A). Întrebaţi, "şcolerii nefuncţionali" din curtea blocului meu au râs şi au replicat că variantele corecte sunt două, anume (A) şi (D), pentru că profesorul lor de matematică (neinclus în rândul experţilor alfabetizaţi) i-a învăţat că distanţa (conform matematicienilor, nu experţilor) este o mărime întotdeauna pozitivă.

    Pe de altă parte, fripţi cu iaurtul de mai multe ori, experţii timms se feresc ca de dracu' sa publice integral textul problemelor.

    "Deştepţilor" care comentează şi leagă existenţa olimpicilor internationali români (la orice discipline) de calitatea medie şi de menirea învăţământului, le reamintesc că, aşa cum lipsa la nivel internaţional a performanţelor sportive naţionale este un semn îngrijorător de degenerescenţă fizică a naţiei, lipsa performanţelor intelectuale la vârstă fragedă reprezintă o manifestare a degenerescenţei intelectuale. Când veţi auzi că olimpicii români dau năvală să studieze în Findlanda, daţi-vă propriile odrasle domnilor jurnalişti români pe mâna profesorilor finlandezi. Până atunci, lăsaţi oamenii mai simpli şi neavizaţi, dar cu scaun la cap, să-şi sfătuiască odraslele să meargă la studiii în USA, UK, Germania, Franţa, Elveţia, Danemarca, Japonia.
    • Like 3
  • De acord cu articolul , dar chiar exemplul dat arata ca diferenta de temperatura este de 9 gr.Deci 9 e raspunsul corect.
    • Like 1
  • Mr.Oh check icon
    Astea sunt baliverne. Problema din exemplu nu are nimic de-a face cu matematica. Ci cu fizica.
    Perceptia realitatii si gasirea instrumentelor corespunzatoare descrierii fenomenelor teoretic sunt lucruri diferite.
    Daca nu ai perceptia ca de la -3 pana la 0 Grade sunt 3 unitati. Iar de la 0 la 6 Grade alte sase atunci sa fii sanatos. Poti trai si cu perceptia "frig", "rece", "cald", "foarte cald". Insa atunci viata ta arata altfel.

    Faptul ca lumea moderna transfera totul in abstractul mental nu inseamna neaparat ca fiecare persoana e interesata de asa ceva. Nu toti vor sa descrie existenta cu Instrumente matematice. Oamenii isi dezvolta propriile Instrumente cu care opereaza in viata de zi cu zii.

    O manichiurista nu are nevoie de chestiuni complicate ca sa-si castige existenta. Dar daca trebuie sa foloseasca un cuptor cu meniuri in care trebuie sa aleaga diverse functiuni ale acestuia e cu totul altceva.

    90% sunt utilizatori de Instrumente abstracte. Doar 10% au capacitatea de abstractizare intr-atat de dezvoltata incat sa elaboreze Instrumente de acest fel.

    Cati oameni sunt capabili sa-si inteleaga propriile ganduri, emotii si actiuni?
    Incepem sa judecam perceptia realitatii?
    • Like 5
  • Parerist check icon
    Pe următorul loc al topului rezultatelor proaste la TIMSS 2019 in Europa s-a clasat Franța. Tara de la care copiem și metoda de predare a matematicii, și care ca și România se lauda cu "olimpici" (a se citi medalii fields) însă are un nivel general foarte slab. Aceleași metode, aceleași rezultate, deși diferențele de bugete sunt astronomice.
    • Like 2
    • @ Parerist
      Dan check icon
      Da,,,asa este ,am vazut personal situatia ,, foarte multi analfabeti sau ,mediocri , dar au rezultate ecomnomice mult mai bune decat Romania !! De ce ?
      --Pentru ca stiu sa ,,,racoleze spacialisatii di diaspora ,,printre care foarte foarte multi romani ,,,,le ridica PIB-ul ,, !!! De Ce ??
      --- Pentru ca au o clasa politica mult mai performanta decat Romania ,Este copruptie si la ei ,, dar nu asa ,.ca pe la noi !Am lucrat acolo si am vazut ,, Un amic ,avea o firma de instlatii electrice,,, si nu gasea ,acolo oameni calificati ,electricieni , A dus din Romania ,etc,,
      • Like 0
  • Stiim ca copii romani ies analfabeti functionali din scoala. Nu ii o noutate. Citesc si nu inteleg nimic. Deoarece invatamantul romanesc nu incerca sa integreze copii in societate. Ci doar sa treaca examenele. Clasa XII-ea ii dezastru. In loc sa indrume elevii spre un viitor , le baga doar "prostii" in cap ca sa poata lua BAC-ul. Si apoi ce? Ai luat bacul dar nu iti permiti sa mergi la facultate. Nu tu meserie , nu tu perspectiva , nu tu viitor. Devii un asistat social dar macar stii definitia la hiperbola , si stii pe de rost definitile ce inseamna nuvela desi nu ai citit in viata ta vreo nuvela.
    • Like 4
    • @ Silviu Pop Sese
      Când scrii "Stiim ca copii romani" mai bine te abții. Mai ai vreo 5-6 greșeli impardonabile, deci nu e întâmplare. Și în articol e "Copii români sunt buni", qed.
      • Like 5
    • @ Crator Tan
      Dan check icon
      Mama ei de gramatica !!!
      • Like 0
    • @ Crator Tan
      Pai din acelasi sistem am iesit. :)) 80% din romani au greseli gramaticale , incepand cu ministrul invatamantului.
      • Like 2


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult