Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Producătorii de țigări cu filtru, obligați să colecteze deșeurile începând cu acest an. Modelul Ungariei

mucuri de tigara

Foto Profimedia

Inițiativa autorităților europene privind gestionarea deșeurilor din plastic, demarată cu mulți ani în urmă și concretizată într-o directivă, are și o componentă care vizează produsele din tutun cu filtru și filtrele comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun, care conțin plastic. Directiva a fost transpusă și în legislația din România și obligă producătorii de astfel de produse să asigure colectarea deșeurilor rezultate după consum începând cu acest an.

Conform Directivei UE 904/2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, filtrele provenite de la produsele din tutun (mucurile de țigară) reprezintă a doua cea mai răspândită categorie de produse din plastic de unică folosință întâlnite, sub formă de deșeuri, pe plajele din Uniunea Europeană. Din aceste considerente, s-a impus reducerea impactului considerabil al acestor deșeuri rezultate după consumul unor astfel de produse din tutun asupra mediului. 

În România, răspunderea extinsă pentru deșeurile generate de respectivele produse, instituită prin ordonanța de guvern de transpunere a directivei (OG 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului), se va putea realiza prin intermediul unei organizații dedicate sau individual. Potrivit legislației, producătorii trebuie să suporte costurilor aferente implementării unei infrastructuri specifice pentru colectarea deșeurilor generate după consumul de produse din tutun, cum ar fi recipiente adecvate pentru astfel de deșeuri în zonele cu consum intens.

Ce costuri trebuie să suporte producătorii?

În acest scop, producătorii trebuie să acopere cel puțin următoarele costuri: cele legate de măsurile de informare a consumatorilor cu privire la alternativele reutilizabile, impactul asupra mediului și asupra rețelei de canalizare în cazul gestionării necorespunzătoare a deșeurilor provenite de la produsele respective; cele de strângere a deșeurilor aruncate în afara sau în cadrul sistemului public de colectare al autorității publice locale și pentru transportul şi tratarea ulterioară a respectivelor deșeuri; costurile pentru colectarea şi raportarea datelor către autoritățile responsabile.

Totodată, legislația obligă producătorii să aplice pe produsele din tutun introduse pe piață un marcaj clar, lizibil și care nu se poate șterge, care informează consumatorii cu privire la opțiunile adecvate de gestionare a deșeurilor și la prezența materialelor plastice în componența produsului, precum și la impactul negativ asupra mediului, în special asupra mediului marin, în cazul în care acestea sunt aruncate sau eliminate prin mijloace necorespunzătoare.

Nu în ultimul rând, schemele de răspundere extinsă a producătorilor ar trebui să conțină măsuri de încurajare a inovării care să conducă la dezvoltarea de alternative durabile la filtrele pentru produse din tutun care conțin plastic.

Modelul Ungariei

Spre exemplu, în Ungaria, în baza legislației adoptată recent, a fost selectată o societate concesionară la nivel național, prin licitație, pentru a pune la dispoziția producătorilor de tutun sistemele de colectare necesare și, la rândul său, să colecteze deșeurile provenite de la produsele de tutun, să le valorifice și, după caz, să le elimine în mod corespunzător. Pentru aceste servicii, societatea în cauză percepe producătorilor o contribuție financiară, ca parte a taxei pe care aceștia trebuie să o suporte în conformitate cu extinderea răspunderii. Reglementarea din Ungaria a intrat în vigoare la 1 iulie 2023, iar producătorii sunt obligați, începând din trimestrul patru al acestui an, să achite taxa aferentă produselor vândute în trimestrul anterior.

Legislația din Ungaria permite ambele variante de organizare, individual sau prin intermediul unei entități colective.

În cadrul unui studiu Deloitte realizat pentru producătorii din țara vecină, care a evaluat obiceiurile de fumat ale consumatorilor din 21 dintre cele mai mari localități ale țării, ce cumulează 30% din populație, au fost colectate și calculate costurile cu gestionarea acestor deșeuri. Rezultatul studiului a evidențiat un tarif valabil la nivel național pentru un kilogram de deșeuri din tutun colectat și tratat.

În plus, la realizarea studiului au fost luate în calcul și modificările din portofoliile de produse (cum ar fi rata de creștere a pieței produselor fără fum) pentru elaborarea scenariilor privind taxa care ar trebui aplicată producătorilor.

În concluzie, producătorii de țigări cu filtru din România trebuie să ia măsuri pentru implementarea răspunderii extinse, care implică și colectarea deșeurilor rezultate din consumul produselor pe care aceștia le introduc pe piață, astfel încât să fie pregătiți să se conformeze acestei obligații în momentul în care sistemul va fi funcțional. 

A contribuit Alina Alecu, Consultant Senior, Consultanță Economie Circulară, Deloitte România 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Băieți aveți soluția, doar să vă întoarceți în trecut, Carpați Fără.... :-)
    • Like 0


Îți recomandăm

CTP--

Fără exagerare, documentarul-anchetă Recorder „Justiția capturată” este unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani. Structurat logic, pe o acumulare de mărturii, date, cazuri, fără ură și părtinire, mobilizând magistrați care și-au luat inima-n dinți și au început să vorbească, filmul îți cade în cap la final ca o lespede.

Citește mai mult

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  Cătălin Copăescu

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

Citește mai mult