Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Producătorii de țigări cu filtru, obligați să colecteze deșeurile începând cu acest an. Modelul Ungariei

mucuri de tigara

Foto Profimedia

Inițiativa autorităților europene privind gestionarea deșeurilor din plastic, demarată cu mulți ani în urmă și concretizată într-o directivă, are și o componentă care vizează produsele din tutun cu filtru și filtrele comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun, care conțin plastic. Directiva a fost transpusă și în legislația din România și obligă producătorii de astfel de produse să asigure colectarea deșeurilor rezultate după consum începând cu acest an.

Conform Directivei UE 904/2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, filtrele provenite de la produsele din tutun (mucurile de țigară) reprezintă a doua cea mai răspândită categorie de produse din plastic de unică folosință întâlnite, sub formă de deșeuri, pe plajele din Uniunea Europeană. Din aceste considerente, s-a impus reducerea impactului considerabil al acestor deșeuri rezultate după consumul unor astfel de produse din tutun asupra mediului. 

În România, răspunderea extinsă pentru deșeurile generate de respectivele produse, instituită prin ordonanța de guvern de transpunere a directivei (OG 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului), se va putea realiza prin intermediul unei organizații dedicate sau individual. Potrivit legislației, producătorii trebuie să suporte costurilor aferente implementării unei infrastructuri specifice pentru colectarea deșeurilor generate după consumul de produse din tutun, cum ar fi recipiente adecvate pentru astfel de deșeuri în zonele cu consum intens.

Ce costuri trebuie să suporte producătorii?

În acest scop, producătorii trebuie să acopere cel puțin următoarele costuri: cele legate de măsurile de informare a consumatorilor cu privire la alternativele reutilizabile, impactul asupra mediului și asupra rețelei de canalizare în cazul gestionării necorespunzătoare a deșeurilor provenite de la produsele respective; cele de strângere a deșeurilor aruncate în afara sau în cadrul sistemului public de colectare al autorității publice locale și pentru transportul şi tratarea ulterioară a respectivelor deșeuri; costurile pentru colectarea şi raportarea datelor către autoritățile responsabile.

Totodată, legislația obligă producătorii să aplice pe produsele din tutun introduse pe piață un marcaj clar, lizibil și care nu se poate șterge, care informează consumatorii cu privire la opțiunile adecvate de gestionare a deșeurilor și la prezența materialelor plastice în componența produsului, precum și la impactul negativ asupra mediului, în special asupra mediului marin, în cazul în care acestea sunt aruncate sau eliminate prin mijloace necorespunzătoare.

Nu în ultimul rând, schemele de răspundere extinsă a producătorilor ar trebui să conțină măsuri de încurajare a inovării care să conducă la dezvoltarea de alternative durabile la filtrele pentru produse din tutun care conțin plastic.

Modelul Ungariei

Spre exemplu, în Ungaria, în baza legislației adoptată recent, a fost selectată o societate concesionară la nivel național, prin licitație, pentru a pune la dispoziția producătorilor de tutun sistemele de colectare necesare și, la rândul său, să colecteze deșeurile provenite de la produsele de tutun, să le valorifice și, după caz, să le elimine în mod corespunzător. Pentru aceste servicii, societatea în cauză percepe producătorilor o contribuție financiară, ca parte a taxei pe care aceștia trebuie să o suporte în conformitate cu extinderea răspunderii. Reglementarea din Ungaria a intrat în vigoare la 1 iulie 2023, iar producătorii sunt obligați, începând din trimestrul patru al acestui an, să achite taxa aferentă produselor vândute în trimestrul anterior.

Legislația din Ungaria permite ambele variante de organizare, individual sau prin intermediul unei entități colective.

În cadrul unui studiu Deloitte realizat pentru producătorii din țara vecină, care a evaluat obiceiurile de fumat ale consumatorilor din 21 dintre cele mai mari localități ale țării, ce cumulează 30% din populație, au fost colectate și calculate costurile cu gestionarea acestor deșeuri. Rezultatul studiului a evidențiat un tarif valabil la nivel național pentru un kilogram de deșeuri din tutun colectat și tratat.

În plus, la realizarea studiului au fost luate în calcul și modificările din portofoliile de produse (cum ar fi rata de creștere a pieței produselor fără fum) pentru elaborarea scenariilor privind taxa care ar trebui aplicată producătorilor.

În concluzie, producătorii de țigări cu filtru din România trebuie să ia măsuri pentru implementarea răspunderii extinse, care implică și colectarea deșeurilor rezultate din consumul produselor pe care aceștia le introduc pe piață, astfel încât să fie pregătiți să se conformeze acestei obligații în momentul în care sistemul va fi funcțional. 

A contribuit Alina Alecu, Consultant Senior, Consultanță Economie Circulară, Deloitte România 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Băieți aveți soluția, doar să vă întoarceți în trecut, Carpați Fără.... :-)
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult